Făcând o căutare pe dexonline, putem afla că, în limba română, cuvântul „traseist(ă)” poate fi perceput din două unghiuri diferite. Una dintre definițiile sale, introdusă abia în anul 2021, conține între paranteze cuvântul „politic” și face referință, potrivit experților politici, la un fenomen ce constă în migrarea deputaților dintr-un partid în altul în perioada deținerii acestora a unui mandat de deputat.
Din anul 2010 până în prezent, în Parlamentul Republicii Moldova au fost înregistrate aproximativ 152 de migrări politice care s-au caracterizat prin alipirea deputaților la fracțiuni străine sau prin declararea independenței politice a deputaților. De-a lungul timpului, deputații traseiști, numiți și „transfugi politici”, au contribuit direct la instabilitatea politică din Republica Moldova, iar potrivit unor experți politici, dar și a opiniei publice, în spatele migrărilor multor deputați ai parlamentului de la Chișinău ar fi stat coruperea acestora sau oportunismul politic.
Transfug(ă) – militar care săvârșește un act de trădare, trecând în tabăra inamică. (Sursă: DEX)
Analizând mișcările politice ale deputaților de la Chișinău din ultimele patru legislaturi, vom putea depista zeci de aleși ai poporului care, de-a lungul timpului, aflați în fotoliu de deputat, și-au schimbat fracțiunile politice ce i-au propulsat în Parlament și, aparent, însuși viziunile politice. Adesea, „căutarea de sine” a fost atât de insistentă, încât viziunea politică a deputaților s-a schimbat de două sau chiar de trei ori pe parcursul unui mandat, fie s-a schimbat instantaneu la mai mulți deputați.
În acest articol, #diez a selectat aleșii poporului, din Legislatura a VIII-a până în prezent, care și-au părăsit fracțiunea politică pe parcursul mandatului de deputat și care au preferat să se alipească la alte formațiuni politice. De asemenea, am discutat cu experții politici despre efectul unui cadru legal care ar interzice traseismul politic și am evidențiat mai multe declarații apărute în presă care vizează migrarea deputaților dintr-un partid în altul.
„Deputații în Parlamentul Republicii Moldova condamnă cu vehemență acțiunile de traseism politic în Forul legiuitor al țării din întreaga perioadă a parlamentarismului Republicii Moldova. Condamnăm atât pe cei care s-au lăsat convinși, cât și pe cei care i-au acceptat. Aceste acțiuni, întemeiate pe acte de corupție, generează și amplifică fenomenul depravării politice. Voința suverană a poporului, exprimată în alegeri, este denaturată brutal, iar gestionarea din afara țării a migrației politice bazate pe corupție reprezintă o amenințare reală la siguranța națională.”
DECLARAȚIE. Data semnării – 11 iunie 2020. Adoptată cu 95 de voturi (PSRM, PDM, GPPM, PPM, PAS, PDA)
Legislatura a VIII-a
Primul act de traseism politic din Legislatura a VIII-a, bine cunoscut chiar și în ziua de astăzi, a avut loc în anul 2011. Atunci, Igor Dodon, Zinaida Greceanîi și Veronica Abramciuc părăseau Partidul Comuniștilor din Republica Moldova (PCRM) și, peste câteva zile, creau un nou grup parlamentar, condus de Igor Dodon.
„Propun să fie inclus un punct privind interzicerea migrației deputaților de la o fracțiune la alta. În așa mod, se va exclude practica nocivă când un partid cu pondere inițială modestă în Parlament poate obține, datorită migrației deputaților, cea mai mare fracțiune parlamentară și să preia guvernarea. Migrația deputaților trebuie interzisă prin lege.”
Igor Dodon, 13 noiembrie 2018
În iunie 2012, alți trei deputați – Oleg Babenco, Tatiana Botnariuc și Vadim Mișin – părăsesc partidul lui Vladimir Voronin și creează partidul „Renaștere”.
Într-o conferință de presă, potrivit publika.md, Mișin a declarat că aceștia vor rămâne fideli ideilor sale politice de stânga. Totuși, în 2014, Oleg Babenco s-a alăturat Partidului Democrat din Moldova, iar la începutul anului 2015 a fost numit în funcția de director general al Biroului Relații Interetnice.
La 28 septembrie 2012, PCRM este părăsit de Ion Ceban care, peste o vreme, urma să se alăture grupului socialist. Aproximativ două luni mai târziu, PCRM este părăsit și de Sergiu Sîrbu, care se declară neafiliat politic și peste jumătate de an aderă la Partidul Democrat din Moldova (PDM).
„Coruperea politică a deputaților urmărește scopul de a schimba artificial raportul de forțe în Parlament și de a instaura o guvernare subordonată intereselor înguste de grup, fenomen la care am mai asistat în istoria noastră recentă și care, prin caracterul său, reprezintă o amenințare pentru instituțiile fundamentale ale statului.”
DECLARAȚIE. Data semnării – 11 iunie 2020. Adoptată cu 95 de voturi (PSRM, PDM, GPPM, PPM, PAS, PDA)
Legislatura a IX-a
Chiar dacă traseismul politic a fost pronunțat și în cea de-a VIII-a legislatură, Parlamentul de Legislatura a IX-a a fost supranumit drept cel mai traseist din istoria Republicii Moldova, fiind înregistrate 72 de migrații ale 40 de deputați. După cei patru ani de guvernare, PLDM a pierdut 18 deputați, PCRM – 15, iar la PDM s-au alipit 23 de deputați.
Primul deputat care s-a declarat neafiliat politic în legislatura a IX-a a fost Iurie Leancă. Acesta s-a retras din PLDM în data de 26 februarie 2015 și a promis că își va crea propriul partid. Astfel, Leancă creează în martie 2015 Partidul Popular European din Moldova (PPEM). În data de 12 aprilie 2017, alături de alți foști deputați ai PLDM, Iurie Leancă se alătură Grupului Parlamentar Popular European, iar la 2 iunie este înaintat de șeful Legislativului de atunci, Andrian Candu, la funcția de vicepreședinte al Parlamentului Republicii Moldova. Leancă a fost susținut atunci de către 52 de parlamentari din PDM și de câțiva deputați neafiliați.
„Iurie Leancă a declarat că s-a dezamăgit în PLDM, multă lume l-a crezut, dar până la urmă, timpul a arătat că în spatele mișcărilor politice făcute de Iurie Leancă se afla, nimeni altul, decât Plahotniuc. Dacă l-a mituit, l-a convins, l-a șantajat sau toate trei împreună, aceasta nu cunosc. Pe deoparte, putem numi acțiunea sa traseism politic, pe de altă parte, el a ieșit din PLDM atunci când, nu este greu de spus, PLDM își trădase alegătorii.”
Valeriu Pașa, expert politic de la WatchDog, pentru #diez
În data de 10 martie 2016, PDM își lărgește oficial echipa pentru prima dată în legislativul de atunci. Prima deputată care a aderat la fracțiunea oligarhului Vladimir Plohotniuc era fosta deputată socialistă Lidia Lupu, care pe 17 iulie 2015 se declarase neafiliată politic.
La 21 iulie 2015, PLDM este părăsit și de Nicolae Juravschi. În data de 10 aprilie 2017, acesta se va alătura la PDM. Împreună cu Juravschi, la democrați se alipesc și alți patru deputați care s-au declarat anterior independenți – Petru Știrbate, Nae-Simion Pleșca, Vladimir Hotineanu și Ion Balan.
La 21 decembrie 2015, 14 deputați comuniști, dintre cei 21 rămași, în frunte cu președinta fracțiunii parlamentare a PCRM, Violeta Ivanov, au anunțat într-o conferință de presă că părăsesc Partidul Comuniștilor. Ulterior, cei 14 deputați, împreună cu fracțiunea PDM, au constituit Platforma Social-Democrată „Pentru Moldova”, iar în martie 2017 au aderat la PDM.
Printre cei 14 deputați care au părăsit PCRM în 2015 se aflau Violeta Ivanov, Victor Mândru, Alexandr Bannicov, Boris Golovin, Anatolie Gorilă, Elena Gudumac, Corneliu Mihalache, Petru Porcescu, Artur Reşetnicov, Sergiu Stati, Vladimir Vitiuc, Igor Vremea, Anatolie Zagorodnâi și Galina Balmoş.
„5 milioane de euro pentru toți și în fiecare lună primeau plicuri. Unii primeau mai mult, iar alții mai puțin. Cei din grupul organizatoric primeau mai mult. Peste câteva zile, Sergiu Stati și-a cumpărat Jeep, iar peste o perioadă, Galina Balmoș și-a cumpărat apartament și automobil.”
Vladimir Voronin, deputat PCRM. Declarație făcută în cadrul emisiunii „Politica” de la TV8
În data de 12 aprilie 2017 a fost constituit Grupul Parlamentar Popular European (GPPE), acesta a fost format din deputați neafiliați, foști membri ai fracțiunii Partidului Liberal Democrat din Moldova. Printre aceștia se numărau Iurie Leancă, Eugen Carpov, Ștefan Creangă, Valeriu Ghilețchi, Aliona Goța, Octavian Grama, Simion Grișciuc, George Mocanu și Mihaela Spatari.
În data de 20 iulie 2017, la partidul condus de Vlad Plohotniuc se alătură încă doi deputați: Angel Agache și Iurie Chiorescu, ambii aleși pe listele electorale ale PLDM.
„Ei au fost «prelucrați» circa trei luni. Au fost cercetate amănunțit starea financiară a fiecăruia, declarațiile pe venituri, averea, viața personală, viața copiilor. Fiecăruia i s-a propus ceva individual: unora funcții sau bani, altora – închiderea sau deschiderea unor dosare penale. S-a lucrat cu grupuri de trei-patru persoane. Toți «fugarii» s-au adunat cu 40 de minute înainte de conferința de presă de pomină și numai atunci au aflat câți sunt la număr… Apropo, cei 14 nu au fost primii, deoarece pe aceeași cale anterior au mers Lidia Lupu, de la PSRM, Nicolae Juravschi și Petru Știrbate, de la PLDM, iar luni exemplul lor a fost urmat de încă șapte PLDM-işti.”
Elena Bodnarenco, deputată PCRM. Declarații făcute într-un interviu pentru Observatorul de Nord
În data de 8 februarie 2018, după ce părăsise comuniștii cu două luni mai devreme, și deputata Aliona Babiuc se alătură la PDM.
„Prin acțiunile de corupere a deputaților și prin încurajarea traseismului politic se lovește direct în reprezentarea proporțională a opțiunilor politice împărtășite de alegătorii care au participat la alegerile parlamentare. Voința oamenilor este călcată în picioare, iar năzuințele lor sunt tranzacționate fără nicio jenă.”
DECLARAȚIE. Data semnării – 11 iunie 2020. Adoptată cu 95 de voturi (PSRM, PDM, GPPM, PPM, PAS, PDA)
Legislatura a X-a
În urma alegerilor parlamentare din 24 februarie 2019 a fost ales Parlamentul din Legislatura a X-a. În componența noului Legislativ au obținut reprezentare patru formațiuni politice, inclusiv un bloc electoral – Partidul Socialiștilor din Republica Moldova, Blocul electoral „ACUM Platforma DA și PAS”, Partidul Democrat din Moldova și Partidul „ȘOR”.
În cea de-a X-a legislatură a Parlamentului, care a existat 869 de zile, au fost fixate aproximativ 30 de migrări ale deputaților. Pe parcursul legislaturii incomplete, care s-a încheiat odată cu anunțarea alegerilor anticipate, unii deputați au reușit să săvârșească și câte două acte de migrare politică, cea mai scurtă dintre acestea având loc la doar 11 zile diferență.
În data de 19 februarie 2020, la o zi după ce s-au declarat neafiliați politic, șase foști deputați ai Partidului Democrat din Moldova au anunțat despre crearea și aderarea la Grupul Parlamentar „Pro Moldova”. Printre acești deputați se număra finul de cununie al lui Vladimir Plohotniuc, Andrian Candu, dar și Vladimir Cebotari, Eleonora Graur, Corneliu Padnevici, Grigore Repeșciuc și Sergiu Sîrbu. Mulți dintre aceștia, până la sfârșitul mandatului, își vor schimba din nou partidul politic.
În următoarele luni, la „Pro Moldova” se vor alătura treptat și alți deputați de la PDM: Gheorghe Brașovschi (28 februarie 2020), Ruxanda Glavan (1 mai 2020), Elena Bacalu (8 mai 2020), Oleg Sîrbu (12 mai 2020), Vasile Bîtca (18 mai 2020), Ghenadie Verdeșn (18 mai 2020), Angel Agache (9 iunie 2020) și Efrosinia Grețu (17 iunie 2020).
În data de 11 mai 2020, la trei zile după ce au părăsit PDM, deputata Violeta Ivanov și deputatul Vladimir Vitiuc s-au alăturat Partidului Politic „ȘOR”.
În data de 28 iunie 2020, deputatul socialist Ștefan Gațcan a anunțat că se alătură Grupului Parlamentar „Pro Moldova”. În noua formațiune politică, deputatul a staționat doar 11 zile, revenind pe 9 iulie înapoi la PSRM.
În data de 23 octombrie 2020, patru deputați ai GP „Pro Moldova” – Sergiu Sîrbu, Grigore Repeșciuc, Eleonora Graur și Ruxanda Glavan – s-au declarat neafiliați politic. Câteva zile mai târziu, „Pro Moldova” a fost părăsită și de alți doi aleși ai poporului – Corneliu Padnevici și Elena Bacalu. În data de 19 noiembrie, în cadrul ședinței Parlamentului Republicii Moldova, cei șase deputați și Fracțiunea Partidului Politic „ȘOR” au anunțat despre crearea Platformei Parlamentare „Pentru Moldova”.
În data de 29 noiembrie 2020, Gheorghe Brașovschi părăsește Grupul Parlamentar „Pro Moldova” și se alătură Platformei Parlamentare „Pentru Moldova”.
„Noi, deputații în Parlament, dezavuăm practicile parlamentarilor care au recurs la comercializarea mandatului primit din partea cetățenilor de a lucra nu în beneficiul propriu, ci în folosul oamenilor. Atragem atenția că traseismul politic nu doar lovește direct în temeiurile etice și morale ale societății, ci și viciază până la desfigurare sistemul politic și procesele politice din țară.”
DECLARAȚIE. Data semnării – 11 iunie 2020. Adoptată cu 95 de voturi (PSRM, PDM, GPPM, PPM, PAS, PDA)
Legislatura a XI-a
În legislatura prezentă, până în data publicării acestui articol, au fost înregistrate trei acte de traseism politic. Primul deputat care și-a părăsit partidul, prin intermediul căruia a reușit să ajungă în Parlament, a fost Gaik Vartanean. În data de 14 decembrie 2022, acesta a părăsit Partidul Socialiștilor din Republica Moldova, declarându-se neafiliat politic.
Al doilea transfug al actualei legislaturi a fost Alexandr Nesterovschi, care în data 15 martie 2023 a părăsit PSRM și s-a alăturat așa-numitei Mișcări Pentru Popor.
10 zile mai târziu, PSRM a fost părăsit și de către Irina Lozovan, care de asemenea s-a alăturat Mișcării Pentru Popor.
„Astăzi, în cadrul ședinței în plen a Parlamentului, deputații socialiști Vladimir Odnostalco și Grigore Novac, în numele colegilor de partid, i-au oferit «cei 30 de arginti» deputatului traseist Gaik Vartanean în semn de «răsplată» pentru faptul că a trădat formațiunea, pe listele căreia a ajuns în Parlament. În cadrul aceleiași ședințe, deputații socialiști au cerut celor doi traseiștii politici, Alexandru Nesterovschi și Irina Lozovan – să-și depună mandatele.”
Comunicat de presă al PSRM. 30 martie 2023
Cum poate fi „interzis” traseismul politic?
În Republica Moldova au existat mai multe încercări nereușite de a interzice prin lege traseismul politic. Insuccesul inițiativelor s-a datorat prevederilor constituționale privind nulitatea mandatului imperativ și irevocabilitatea mandatului reprezentativ.
Potrivit Promo-LEX, la nivel european există diferențe majore în ceea ce privește reglementările privind traseismul politic. De regulă, legile stricte antitraseism sunt mai rar întâlnite în democrațiile consacrate (Portugalia, Irlanda, Suedia), dar mai comune în democrațiile mai recente (Bulgaria, Croația, Bosnia și Herțegovina, Estonia) unde adesea sunt văzute ca măsuri temporare menite să consolideze sistemul de partid haotic.
„Din practica țărilor Consiliului Europei, mandatul imperativ este nul, astfel nu poate să existe o interdicție absolută de a părăsi partidul sau fracțiunea pe lista cărora ai fost ales. Acest lucru este binevenit și firesc într-o democrație. Totuși, în democrațiile tinere, putem observa existența anumitor legi antitraseism care nu sunt foarte dure și nu vin să justifice mandatul imperativ, ci mai degrabă ele vin să pună anumite interdicții care ar demotiva traseismul politic. Spre exemplu, dacă un deputat părăsește un partid politic, acesta poate deveni doar independent și nu mai poate migra la o altă formațiune politică. Un alt exemplu ar fi că deputatul traseist nu ar mai avea acces la conducerea unui organ reprezentativ în parlament, adică nu mai poate fi președintele unei comisii parlamentare, nu mai poate face parte din delegații, pierde anumite drepturi de reprezentare în organul în care a fost ales. Aceste măsuri vin să împiedice sau să demotiveze traseismul politic, însă atunci când vorbim de măsuri mult mai dure, cum ar fi pierderea mandatului, acestea nu sunt tocmai democratice și nu sunt salutate chiar și în democrațiile tinere. Astfel, deputatul ar fi strict legat de opinia partidului și nu ar putea să procedeze după buna lui înțelegere”, ne-a declarat Mihaela Duca, expertă de la Asociația Promo-LEX.
Expertul politic Valeriu Pașa a declarat că atât timp cât mandatul deputaților este imperativ, organele de drept ar fi cele care ar trebui să se ocupe de prevenirea și pedepsirea cazurilor de mituire a deputaților care au drept scop migrarea acestora.
„Eu nu sunt sigur că o lege care ar interzice trecerea deputaților dintr-un partid în altul ar fi constituțională, nu este neapărat rea, însă există acel articol în constituție care spune că mandatul deputaților este imperativ. În asemenea cazuri contează foarte mult atitudinea alegătorilor și acțiunile organelor de drept. În mod normal, atunci când e vorba de corupție, persoanele vizate trebuie pedepsite. Atât cele care dau, cât și cele care iau mită. Persoanele date ar trebui să răspundă în fața legii și până nu vor ajunge măcar vreo două la închisoare, mă tem că astfel de cazuri vor mai fi posibile”, ne-a declarat Valeriu Pașa, expert politic de la WatchDog.
În data de 27 martie, Blocului Comuniștilor și Socialiștilor a propus o inițiativă de modificare a constituției pentru interzicerea traseismului politic.
„Propunem modificarea constituției pentru a interzice turismul parlamentar. Deputatul nu va putea părăsi fracțiunea parlamentară și nu va putea participa în jocuri politice. Dacă o face, va fi obligat să-și depună mandatul în Parlament”, a menționat Vlad Bătrîncea.
Chiar dacă de-a lungul timpului au fost deschise mai multe dosare penale care vizează coruperea deputaților traseiști, la moment nu există nicio decizie finală a instanțelor de drept care ar constata mituirea deputaților cu scopul de migrare politică a acestora.
„Din ceea ce vedem în spațiul public, se pare că există pe rol în examinare anumite dosare penale care vizează traseismul politic sau pretinsele coruperi ale deputaților. Totuși, până la acest moment, nu există nicio decizie finală, nici măcar a unei instanțe de fond, privind constatarea unui asemenea fenomen”, ne-a declarat Mihaela Duca.
