De curând pe rafturile librăriilor din țară a apărut un volum care cuprinde diverse basme și mituri românești, despre care fiecare a auzit nu o dată în poveștile din copilărie. Cartea a fost scrisă în limba rusă de Natalia Osoianu și este intitulată „Mituri românești. De la vârcolaci și faraoni la Muma Pădurii și Dracula”. Am discutat cu autoarea volumului și am aflat motivele care au stat în spatele deciziei de a scrie despre acest subiect autentic poporului nostru.
Natalia Osoianu este traducătoare de cărți din limba engleză în limba rusă și scriitoare. Aceasta este autoarea trilogiei fantasy „Copiii Marii Furtuni” și a colecției „Prima pecete”. În ceea ce privește activitatea sa de traducătoare, a tradus peste 40 de cărți, majoritatea dintre ele fiind fantasy și science-fiction.
Pasiunea pentru basme și mituri
Natalia spune că încă din copilărie i-a plăcut să citească basmele diferitelor popoare, iar una dintre cărțile care se regăsea în biblioteca sa era intitulată „Povești populare moldovenești”.
„Așa am făcut cunoștință cu Făt-Frumos, Ileana Cosânzeana, Laur-Balaur și alte personaje din basme. La un moment dat, am uitat de basme și am trecut la cărți fantasy. Atunci, am încercat să scriu și eu primul meu roman «Mireasa vântului», care a apărut în 2007.
În 2010, la chioșcuri a început să se vândă colecția «Basmele Românilor» și eu am cumpărat toate cele 10 volume. Odată, am căutat prin tot orașul unul dintre volume”, povestește scriitoarea.
A început să studieze basmele românești acum câțiva ani, pentru că voia să scrie o carte fantasy bazată pe folclor.
„Am găsit din întâmplare o carte despre magia românească într-una dintre librării, apoi mi-a fost adusă din România o monografie despre imaginea folclorică a zmeului. Găseam unele informații din întâmplare. Spre exemplu, odată căutam un cuvânt într-un dicționar și am citit un paragraf despre Joimăriță, despre care nu auzisem până atunci.
Astfel, la începutul anului trecut, am început să scriu pe canalul meu de Telegram despre creaturi mitice românești. Voiam să sistematizez ceea ce știam și, bineînțeles, voiam să le transmit și celor care mă urmăresc ceva interesant și neobișnuit. Urmăritorii mei au fost foarte interesați și voiau să afle mai mult.”
Natalia spune că, la scurt timp, o editură rusească i-a propus să transpună scurtele informații pe care le transmitea publicului, într-o carte.
„Cartea a fost pe placul cititorilor”
A luat un caiet nou și a scris pe prima pagină o listă de personaje folclorice, începând cu cele care i-au venit primele în minte.
„Poate părea ciudat, însă lista nu a început cu Făt-Frumos și Ileana Cosânzeana, deși sunt, fără exagerare, cele mai cunoscute personaje din basme, ci cu Zmeul, Balaurul și Zburătorul. Aceste trei creaturi mi-au părut întotdeauna că sunt cele mai interesante datorită modului în care se raportează între ele și ale legăturilor cu personajele din alte basme. De exemplu, Laur-Balaur seamănă cu șarpele slav Zmei Gorânâci.”
„După, am început să studiez materiale despre folclor, adăugând personaje mai puțin cunoscute și nu doar. Am adunat o listă întreagă de personaje și am început documentarea pentru fiecare dintre ele. Scriam despre unul, îl bifam și treceam la următorul.
Când mi s-a cerut să scriu cartea, primul lucru pe care a trebuit să îl fac a fost organizarea din cauza căreia a trebuit să refac foarte mult din lista mea inițială, deși toate elementele din ea au ajuns în carte.”
Volumul este structurat în trei părți:
# spațiul mitului ‒ în această parte este explicat aspectul cosmogonic al mitologiei românești (originea lumii), legătura acesteia cu creștinismul și structura Lumii de Dincolo;
# spațiul basmului ‒ în această parte sunt prezentate personajele din basme, atât cele cu aspect uman, cât și monștrii și spiritele;
# spațiul magiei de zi cu zi ‒ această parte este dedicată sărbătorilor, tradițiilor și obiceiurilor, inclusiv cele asociate cu mătrăguna, considerată a fi o planta magică.
Unul dintre miturile folclorice românești care au impresionat-o cel mai mult pe Natalia este povestea creării lumii. Este vorba despre doi zei, Fârtat și Nefârtat, care au creat împreună lumea, ridicând-o dintr-o mare adâncime. De fapt, cel care a ridicat lumea a fost Nefârtat, considerat a fi o divinitate mai puțin bună. Inițial, a fost o mică insulă, iar tot ce se afla pe ea a fost creat de Fârtat. Nefârtat a jucat un rol important în extinderea acestei insule.
„Însăși ideea unei astfel de cocreații mi-a părut uimitoare, în special procesul prin care Nefârtat s-a scufundat pentru a aduce Pământul. Ulterior, am aflat că acesta nu este un mit unic, ci unul dintre cele cinci mituri cosmogonice și se regăsește în folclorul diferitelor popoare.
De asemenea, am fost fascinată de miturile despre Zmeu, Zburător și Balaur. Voiam să înțeleg care sunt asemănările și deosebirile și deseori a fost destul de complicat, chiar confuz.”
„Totuși, luând în considerare recenziile pe care le-am primit, cartea a fost pe placul cititorilor, mulți dintre ei remarcând că structura este bine gândită”, recunoaște Natalia.
Referitor la bibliografie, autoarea cărții spune că a ales volume destul de vechi ale unor folcloriști renumiți, lucrări publicate în anii ’70-’80 ai secolului, dar și cărți relativ noi. „Trebuie să înțelegem că toată această literatură este ușor accesibilă pentru cititorii din România și Republica Moldova. În limba rusă nu s-a publicat nimic sau aproape nimic pe această temă de foarte mult timp, deși în listă sunt și cărți în rusă. Prin această carte vreau să le deschid cititorilor o lume nouă, necunoscută.”
Întrebată despre viitoarele proiecte, Natalia Osoianu recunoaște că momentan scrie o nouă carte despre mituri, nu cele românești, însă preferă ca subiectul să rămână deocamdată un secret.
