Cu ocazia sărbătorii tradiționale de Dragobete, echipa #diez a hotărât să îți facă o excursie virtuală prin galeria Muzeului Național de Artă al Moldovei pentru a afla în care dintre lucrările artiștilor moldoveni, și nu numai, sunt ascunse elemente ale dragostei. De asemenea, vă vom povesti care sunt cuplurile de artiști basarabeni ce au influențat considerabil cultura țării noastre.
Elena Casiadi, șefa secției relații cu publicul a Muzeului Național de Artă al Moldovei, ghidându-ne prin sălile muzeului, ne-a povestit în parte istoria fiecărei lucrări care ascunde sau afișează direct tematica dragostei.
„Invitație la joc” de Valentina Rusu-Ciobanu
„Invitație la joc” a fost prima lucrare a Valentinei Rusu-Ciobanu, care îşi propunea să includă în circuitul artelor o temă, care nu avea nimic comun cu realizările economiei sovietice. Pânzele sale solicită o percepţie meditativă, nu doar a mesajului, dar şi a celorlalte componente ale picturii – compoziţia, desenul, forma şi culoarea. Elena Casiadi afirmă că un factor important al acestei compoziții, care ar escalada emoțiile personajelor vizate și ar oferi pe lângă atmosfera romantică – un ton de seriozitate, constituie anume locul unde are loc invitația, aceasta fiind într-o oarecare măsură o declarație publică.
„Recruții” de Mihai Grecu
Lucrarea „Recruții” descrie tradiția de petrecere a unei băiat în armată. Chiar dacă pictura este extrem de complexă, în partea stângă a acesteia se lasă observat un fel de „adio” romantic (băiatul cu pălărie și fata cu basma verde).
„Amândoi” de Igor Vieru
Lucrarea ar face referință la mai multe simboluri universale, precum ar fi Adam și Eva prin intermediul mărului mușcat (partea dreaptă, jos) sau „Copacul vieții” aflat în mijlocul îndrăgostiților. Personajele picturii par a fi detașate de întreaga lume – scoși dintr-un context mai larg și plasați într-o lume a lor.
Muzeograful Cristina Eremia într-un articol pentru TRM, relatează că „lucrarea Amândoi ne amintește și de lucrarea lui Grigorie Miesoedov, dar și de lucrarea „Sărutul” a lui Gustav Klimt.
Venus și Marte
Chiar dacă autorul picturii nu este din Republica Moldova, „Venus și Marte” este un subiect abordat destul de des în contextul temei erotice, iar unul dintre aceste exemple este prezent și la Muzeul Național de Artă al Moldovei. În lucrare vedem o reprezentare destul de dinamică a tematicii noastre, aceasta având și o tentă moralizantă deoarece ea (Venus) are o dominație vizibilă asupra lui (Marte). El este zeul războiului, distrugerii, ea este zeița dragostei, a armoniei. Este o dihotomie între negru și alb, bun și rău – acesta și fiind elementul central al picturii. De asemenea, observăm o tentă de câștig al acestui bine, Marte fiind într-o fel de stare debusolată în fața lui Venus. Ea îl privește cu precauție, dar în același timp și cu un sens de control.
„Faun și nimfă”
„Faun și nimfă” se încadrează atât în conceptul de dragoste romantică, cât și couniunea cu natura. Privirea lor, corpurile care se mișcă unul către altul – denotă o finețe, o delicatețe foarte romantică. Drept curent, aici deja înaintă spre romantism: căutarea unui ideal de frumusețe atât internă, cât și externă.
„Yin și Yang” de Dumitru Verdianu
Elena Casiadi ne povestește că aici vorbim despre dimensiunea conceptuală umană, elementul feminin și masculin. Pentru artist, acest lucru este o explorare a relației intime și este prezentată într-o formă conceptuală. Nu vedem trimiteri directe la două corpuri antropomorfe sau la o relație dintre două persoane, Verdianu explorează concepte și găsește acele formule și forme pentru a le pune în mișcare, în comunicare și valoare. De dragoste este legată comunicarea dintre elementele Yin și Yang, fie în persoana ta proprie, fie între două persoane.
„Dragoste eternă” de Ion Zderciuc
„Adam și Eva”
„Sărut”
„Familia”
„Portretul împăratului Franz Joseph I” și „Portretul reginei Elisabeta” de Federico Ruiz
În Muzeul de Artă al Moldovei putem găsi și grupul de două portrete care reprezintă familia regală a Austriei din sec. XIX – împăratul Franz Joseph I și regina Elisabeta. Elisabeta fiind un cunoscut exemplu de frumusețe, rochiile ei astăzi fac parte din patrimoniul Austriei.
„Dansul zestrei la Camenca” de Elena Bontea
Pictura reprezintă o tradiție moldovenească care are loc în contextul cererii în căsătorie a unei fete. Chiar dacă elementele romantice se ascund mai degrabă în contextul lucrării, „Dansul zestrei la Camenca” descrie foarte bine obiceiurile și tradițiile noastre strămoșești.
„Ocrotirea copiilor” de Claudia Cobizev
Ciprian Antoci
Ciprian Antoci este un tânăr pictor moldovean care a făcut rezidențiatul în America. Povestea sa o puteți găsi aici.
Cupluri de artişti
Anastasia Nicușin ne-a povestit despre cuplurile de artiști moldoveni, amprenta cărora a rămas tipărită în cultura și tezaurul moldovenesc. Printre aceștea se numără soții Auguste Baillayre și Lidia Arionescu-Baillayre, cei care au implementat rădăcinile avangardei în artele plastice basarabene din prima jumătate a secolului XX.
O altă dinastie a artiștilor plastici de la noi care a marcat artele plastice din Republica Moldova a secolului XX este Valentina Rusu-Ciobanu și Glebus Sainciuc. Ambii cu un destin comun în perioada interbelică şi cea postbelică, în creaţie aflându-se la poluri diferite.
Mihail Grecu și Esfira Grecu este încă un cuplu, care a influențat artele contemporane naționale din perioada postbelică. Format în spațiul culturii românești interbelice, Mihai Grecu a fost un inovator și o personalitate complexă și extrem de dotată, care a revoluționat artele plastice din Moldova.
Ultima dinastie și cuplu prezent cu opere în cadrul acestei expoziții originale este Ana Baranovici și Dimitrie Sevastianov. Capacitățile Anei Baranovici în domeniu s-au manifestat deja în perioada interbelică, când s-au format bazele realiste ale picturii sale. Dimitrie Sevastianov sosește benevol în Basarabia sovietică și este impus să urmeze, în lucrările sale, metoda realismului socialist, fiind un decalaj evident între creația sa interbelică și cea postbelică.
