În societate există opinia că, într-o lume a tehnologiilor avansate, cititul nu mai are loc, rămânând de domeniul trecutului. Pentru a afla dacă tinerii mai lecturează, i-am întrebat pe aceștia care e ultima carte citită.
Patricia Catan, elevă în clasa a IX-a a Liceului Teoretic „Mihai Eminescu” din Căușeni
„Cititul pentru mine este o artă, este o altă lume, o altă realitate pe care o pot descoperi cu fiecare pagină răsfoită. Eu citesc fiindcă aceasta îmi oferă plăcere, dar și mă face să mă dezvolt pe plan personal. Ultima mea carte citită este «Portretul lui Dorian Gray» de Oscar Wilde. Aceasta este o carte filosofică, mi-a plăcut mult. O recomand pentru ideea acesteia și pentru citatele minunate: «Nu există o carte morală sau imorală. Cărțile sunt bine scrise sau prost scrise. Asta e tot» – Dorian Gray.”
Iulian Șchiopu, elev în clasa a XII-a a Liceului Teoretic „Alexei Mateevici” din Căușeni
„Mă numesc Șchiopu Iulian și voi povesti un pic despre ultima carte care mi-a plăcut și, în același moment, ultima carte pe care am citit-o, dar mai întâi voi răspunde la întrebarea «de ce citesc». Răspunsul e unul simplu – îmi aduce emoții noi și cunoștințe. Încerc să combin plăcutul cu utilul. Cartea despre care voi vorbi se află în categoria de ficțiune, antiutopie, psihologie și altele. Această carte este «1984» de George Orwell, o carte care mi-a provocat emoții foarte rare pentru mine și atipice mie. De exemplu, am avut o prăbușire emoțională când am citit ultimele cuvinte ale eroului principal, lacrimi într-o mică linie dramatică și am avut o recitire a unei și aceleiași pagini, gândindu-mă ca nu are cum să fie (ce am citit). Dacă sunteți cointeresați de o lume pe care puteți să o vedeți în fiecare zi, dar nu pe deplin – poftim în lumea cărții «1984».”
Gabriela Lupăcescu, elevă în clasa a IX-a a Liceului Teoretic „Mihai Eminescu” din Căușeni
„Iubesc să citesc și pot recunoaște acest fapt cu o nonșalanță simplă. Cititul mă inspiră să creez, să intru în pielea personajelor din care pot să mai fur diferite bucățele ca să îmi făuresc propria personalitate. În general, cititul mă face fericită și constituie propriul meu refugiu din viața cotidiană. Îmi plac cărțile în genul realism magic, adică cele care încorporează fenomene realiste cu tot cu caractere magice sau fantastice, precum: mituri, zei, vrăji, hibrizi etc. Acest gen de cărți prezintă perspectiva rațională asupra realității și a vieții de zi cu zi, dar și acceptă ideea supranaturalului. Cea mai recentă carte pe care am citit-o a fost «Viața invizibilă a lui Addie LaRue» de V. E. Schwab. În această carte, protagonista a făcut un târg cu întunericul pentru abilitatea de a trăi veșnic și de a fi uitată de toți cei pe care îi întâlnește. Are o dorință de a trăi și primește o satisfacție din explorarea lumii, chiar dacă e condamnată să fie singură pentru totdeauna. Asta până la un moment dat, când aude un băiat care îi spune: «Îmi aduc aminte». Această greșeală a întunericului îi dă o nouă speranță și un nou motiv pentru a continua să rămână pe acest pământ, fără să își vândă sufletul. Această carte a fost o adevărată aventură și de la început am fost interesată de ea. Nu am putut să o las din mână, a fost fenomenală și o recomand la toți. Se încadrează foarte bine în genul Young Adult Fantasy și aș dori ca oricine care are oportunitatea de a citi, chiar și oricare altă carte, să o facă.”
Daniel Camenșcic, elev în clasa a IX-a a Liceului Teoretic „Mihai Eminescu” din Căușeni
„Citesc din mai multe motive. Unul dintre ele ar fi dezvoltarea vocabularului, iar acesta mă ajută să îmi dezvolt comunicarea expresivă. Îmi dezvoltă memoria, deoarece memorez unele personaje sau unele scene care m-au impresionat. Citesc câte două-trei cărți pe lună și le citesc din plăcere. Genurile de cărți pe care le citesc sunt: thriller, istorie, de dragoste, polițiste și de dezvoltare personală. Ultima carte citită este «Frânturi din el» de Colleen Hoover. Ea m-a impresionat prin curajul și ambiția personajului principal în a-și recupera fiica. Recomand această carte persoanelor care se ambiționează în toate lucrurile. Mai recomand cărțile de dezvoltare personală celor care vor să se dezvolte în viitor și pe ei înșiși. După părerea mea, cititul este pentru toți, dar fiecare are un gen aparte preferat. Cred că fiecare persoană ar trebui să se apuce de citit, deoarece lectura are multe beneficii.”
Alina Cibotari, elevă în clasa a XII-a a Liceului Teoretic „Alexei Mateevici” din Căușeni
„Lectura pentru mine este un capitol aparte, despre care aș putea să vorbesc mult. În general, eu ador să citesc, deoarece prin lectură primesc liniștea sufletească pe care nu o găsesc nicăieri, dar totodată trăiesc emoțiile personajelor. Îmi plac operele motivaționale, de dragoste, psihologice, cu aventuri și lista continuă. Doar pe celea istorice le exclud, deoarece nu sunt interesată de ele. Una dintre cărțile citite anterior care m-a captivat foarte mult este «Frunze de dor» de Ion Druță. Opera dată este una de excepție în lista de cărți lecturate de mine, întrucât este un roman ce cuprinde sfârșitul războiului în 1945, împletit cu evenimente din viața socială, cum ar fi: întoarcerea la munca pașnică, cicatrizarea unor răni sufletești, primele iubiri la 16-17 ani, dar și singurătatea. Autorul acestei cărți reușește foarte bine să elucideze problemele vieții de după război, trezindu-mi interesul chiar din primele foi citite și făcându-mă să lecturez cu sufletul la gură și chiar cu lacrimi. Consider că opera ar putea fi recomandată oricărei persoane, întrucât în ea este redată viața. Cei care vor încerca să o citească nu vor da greș alegerii.”
Dimitrie Casian, elev în clasa a XII-a a Liceului Teoretic „Mihai Eminescu” din Căușeni
„Citesc cărți datorită spectrului larg de fantezie pe care îl utilizez când o fac. Imaginându-mi acțiunile cărții in minte, situația devine mai personalizată sub gândurile mele și mai bine se memorează. Mie poate să-mi placă orice carte, numai dacă ideea sa mă captivează de la început. La momentul de față, citesc «Ultima Dorință» din seria Witcher, scrisă de Andrzej Sapkowski, ca un model de operă fantastică calitativă, când lumea imaginară a autorului, îmbrățișându-se cu folclorul slav, creează o atmosfera foarte interesantă, care impresionează inclusiv prin detalierea sa.”
Autoare: Ada Șahrai
