Cum ar fi dacă agricultorii ar „adopta” un mic asistent care i-ar ajuta la lucrul cu solul și care le-ar ușura colosal munca? „Asistentul” despre care vorbim se numește Agrobot, un robot care a fost deja creat de Nicolae Ștefaniuc în cadrul tezei sale de licență.
Mai întâi, să povestim un pic despre Nicolae, absolvent al programului de studii Robotică și Mecatronică, Facultatea Calculatoare, Informatică și Microelectronică de la Universitatea Tehnică a Moldovei. Tânărul spune că, pe lângă partea academică de la universitate, și-a dezvoltat multe abilități la BEST Chișinău, o organizație studențească în cadrul UTM, ce oferă educație complementară și sprijin în carieră studenților.
„M-am dezvoltat în soft skills, în partea de crowdfunding, în special când am făcut parte din echipa de organizare de la Christmas Hackathon timp de două zile. Participanții au trebuit, timp de 24 ore, să dezvolte o idee de aplicație cu scopul de a facilita accesarea anumitor portaluri ale universității. Am avut opt echipe, fiecare cu o idee originală.”
Cum Nicolae a pus pe roate Agrobot-ul
„Piața de robotică este în plină expansiune de ceva timp, cu o valoare estimată la 23,67 miliarde USD în 2020. Se așteaptă ca aceasta să atingă 74 de miliarde USD până în 2026, iar o parte respectabilă din această creștere va fi dedicată roboților agricoli”, menționează Nicolae. Acesta precizează că roboții agricoli sunt niște articole tehnologice specializate care sunt capabile să ajute fermierii și fermierele cu o gamă largă de operațiuni. Ei au capacitatea de a analiza, de a contempla și de a îndeplini o multitudine de funcții și pot fi programați să crească și să evolueze pentru a se potrivi nevoilor diferitelor sarcini. Fie că va fi furnizare, îndepărtarea buruienilor și dăunătorilor, îngrijirea culturilor, nu va trebui să fii în spatele lor pentru a duce treaba la bun sfârșit. Datorită bazelor de date și prognozelor online combinate cu datele furnizate de senzorii externi și interni, aceștia vor avea o înțelegere completă a situației, cu mult peste ceea ce ar putea orice om. Acest lucru le va permite să ia decizii informate și să obțină rezultatul optim.
Astfel, ca să creeze și el un robot agricol, s-a alăturat unui proiect legat de agro IT de la Micro Lab. „Am mers la diferite companii agricole, am făcut cunoștință cu problemele pe care le au în afacere. Problema pe care am identificat-o e lipsa de resurse umane; nu avem forță de muncă suficientă.”
Nicolae a început să lucreze la teză în ianuarie, prima etapă fiind partea practică. „Sunt multe întreprinderi care vor să producă roboți sau diferite inovații digitale care lucrează cu solul. Deși sunt foarte costisitoare, au un efect foarte precis. Problema e că majoritatea acestor idei sunt la punctul de dezvoltare, nu există încă un produs care să lucreze sută la sută. În Moldova nu avem o ramură dezvoltată. Am observat că se folosește mult forță umană pentru toate procesele.”
„Am creat un robot ușor manevrabil care poate lucra atât pământ agricol, cât și pământ de seră. Agrobot-ul e foarte ușor extensibil, e posibilă adăugarea multor add-on-uri pentru însămânțare, pentru prelucrare, pentru nimicirea diferitelor plante. Eu am construit baza și am lăsat ca deja generațiile următoare să-l dezvolte mai departe.” Nicolae a trebuit să pună în aplicare cunoștințele sale referitoare la proiectarea robotului dobândite la facultate, iar Micro Lab i-a oferit o serie de componente.
„Din păcate, la noi, în Republica Moldova, domeniul de inginerie în agricultură este foarte slab dezvoltat, pentru că nu s-a pus accent pe acesta. Factorul robotic mai are un drum lung de parcurs până a ajunge la vreo performanță înaltă, în care omul să aibă încredere în robotică.”
Nicolae menționează că crearea Agrobot-ului a fost posibilă cu susținerea USAID.
Echipa #diez continuă seria de materiale despre tezele de licență inovatoare ale tinerilor și tinerelor care pun în valoare potențialul de transformare a Moldovei în diverse domenii precum farmaceutica, ingineria, arte plastice și robotică.
Între timp, poți citi despre tânăra care a contribuit prin teza sa de licență la dezvoltarea unei capsule unice menite să trateze surditatea și despre tânărul care a redat prin 25 de lucrări artistice ecoul trecutului sovietic în fuziune cu tendițele actuale.
