Un oraș vechi de 3 400 de ani a ieșit la lumină în Irak după ce nivelul apei unui rezervor de apă a scăzut rapid din cauza secetei extreme, relatează CNN, notează Digi24.
Arheologii kurzi și germani au excavat așezarea din lacul de acumulare Mosul, aflat pe fluviul Tigru, în regiunea Kurdistan din nordul Irakului. Se crede că ruinele descoprerite în situl arheologic din Kemune, actualul nume al locului, sunt ale orașului Zakhiku, un centru important al Imperiului Mittani (1550 și 1350 î.Hr). Teritoriul regatului se întindea de la Marea Mediterană până în nordul Irakului, potrivit Ivanei Puljiz, profesoră la departamentul de arheologie și astrologie de la Universitatea din Freiburg, Germania, care este una dintre conducătorii proiectului.
Zakhiku a fost scufundat sub apă după ce guvernul irakian a construit barajul Mosul în anii 1980. Când Puljiz a aflat că orașul a reapărut, echipa ei s-a grăbit să facă săpături, deoarece nu se știa când va crește din nou nivelul apei.
„Din cauza presiunii enorme a timpului, am săpat în frig, zăpadă, grindină, ploaie, chiar și furtuni, fără să știm când va crește apa din nou și cât timp vom avea”, a spus Puljiz.
Orașul antic este acum scufundat din nou, dar cercetătorii au reușit să catalogeze o mare parte a sitului. Un palat fusese deja documentat când orașul a apărut la suprafață pentru scurt timp în 2018, dar mai multe structuri au fost documentate în timpul noilor săpături. Au fost descoperite o fortificație completă cu turnuri și ziduri și o clădire de depozitare cu mai multe etaje.
Multe dintre structuri au fost construite din cărămizi de noroi uscate la soare, care de obicei nu rezistă bine sub apă, au spus cercetătorii. Dar Zakhiku a fost afectat și de un cutremur în jurul anului 1350 î.Hr., iar părți din zidurile superioare s-au prăbușit și au acoperit clădirile.
Despre vechiul popor Mittani se știe foarte puțin. Cercetătorii nu au identificat capitala imperiului și nici nu le-au descoperit arhivele, a spus Puljiz. Cu toate acestea, unele artefacte descoperite în timpul ultimelor săpături ar putea aduce noi informații despre acest popor dispărut.
Arheologii au găsit cinci vase de ceramică cu peste 100 de tăblițe de lut cu scriere cuneiformă, datând din perioada de după cutremur. Se crede că acestea provin din perioada asiriană mijlocie, care a durat între 1350 și 1100 î.Hr., și ar putea face lumină asupra dispariției orașului și a ascensiunii asirienilor în zonă.
„Este aproape un miracol faptul că tăblițele din argilă nearsă au supraviețuit zeci de ani sub apă”, a declarat Peter Pfälzner, profesor de arheologie pentru Orientul Apropiat la Universitatea din Tübingen și unul dintre directorii proiectului arheologic.
Tabletele nu au fost încă descifrate, dar Puljiz crede că aparțineau unei arhive private.
„Sunt curioasă să văd ce va dezvălui studiul textelor cuneiforme despre soarta orașului și a locuitorilor săi, după cutremurul devastator”, a spus ea.
Toate artefactele care au fost excavate, inclusiv tăblițele, au fost duse la Muzeul Național Duhok.
Înainte ca orașul să dispară din nou sub apă, cercetătorii au acoperit ruinele cu foi de plastic etanș. Puljiz speră că acestea vor proteja situl antic de eroziunea apei și vor împiedica dispariția acestuia.
