Sistemul educațional de calitate reprezintă temelia unei societăți prospere. Prin urmare, mai mulți tineri și tinere, în căutarea oportunităților educaționale, ajung să călătorească la mii de kilometri de casă pentru a obține studiile la care visează. Veronica Burbulea este o tânără din Moldova care a decis să învețe în Regatul Țărilor de Jos. Deși alegerea facultății a fost un proces provocator, tânăra nu a regretat vreodată domeniul pe care l-a ales. Veronica studiază la Universitatea din Groningen. A făcut licența în economie generală și economie în business, iar pentru masterat a ales Facultatea de Analiză de Marketing și Știința Datelor, o combinație dintre programare, econometrie, statistică și marketing.
Veronica recunoaște că alegerea facultății nu a fost un proces ușor, dat fiind faptul că nu se putea regăsi în niciun domeniu. „Am ajuns în ultimul an de liceu cu o mulțime de idei și foarte confuză asupra a ceea ce ar fi trebuit să fac mai departe. Îmi amintesc că pe atunci se organiza un proiect în care niște studenți ofereau lecții de introducere în domeniile pe care le studiau. Eu am fost la o oră de economie și mi-a părut destul de fain. Eram și destul de bună la matematică, astfel am decis că acest domeniu ar putea fi destul de interesant pentru mine.”
„Am optat, în final, pentru Groningen”
Din momentul în care a decis că vrea să facă economie, tânăra a început să se documenteze despre programele de licență de la mai multe universități din diferite țări. „Am depus dosarul la universități din Danemarca, Austria, Germania și Regatul Țărilor de Jos. Am optat, în final, pentru Groningen, deoarece universitatea era una de top, avea un program de licență foarte variat și raportul dintre preț și calitate era foarte bun. În plus, Groningen e un oraș destul de mic, cu mult tineret, deci perfect pentru prima experiență peste hotare. Un alt aspect important pentru mine a fost și faptul că în Regatul Țărilor de Jos practic oricine vorbește limba engleză și în acest mod mi-am asigurat o acomodare mai ușoară.” Oferta universitară a Țărilor de Jos a convins-o inclusiv grație programelor care sunt actuale în contextul digitalizării.
Anul academic la Universitatea din Groningen este împărțit în patru blocuri de studii care durează circa nouă săptămâni. „În timpul unui bloc de studiu am, în medie, trei cursuri, iar pentru fiecare curs – o prelegere și un seminar săptămânal. La finele fiecărui bloc de studiu am o sesiune de examene. Respectiv, anul de studiu e destul de intens, dar e un sistem foarte eficient. Comparativ cu studiile de licență, la masterat am mai puține ore. Se pune mult accent pe studiul individual.”
Cursul preferat al Veronicăi din programul de masterat este Digital Marketing Intelligence. „Consider că e un curs foarte util și foarte actual. Am învățat despre aplicații și instrumente de analiză folosite de către companiile mari, despre experimente digitalizate, dar și despre text mining. E uimitor cât de multă informație poți obține doar prin a folosi câteva linii de cod.”
„Anii de studenție m-au făcut să înțeleg că pot face orice dacă îmi doresc asta cu adevărat”
Veronica este o studentă activă și interesată de modurile în care implicarea ei ar putea face experiența altora mai bună. Prin urmare, deși are multă materie de studiat, tânăra se implică în viața decizională și consultativă a universității. „Fac parte dintr-un comitet consultativ pentru programul de masterat. Comitetul este alcătuit din trei studenți și șapte profesori care au drept scop îmbunătățirea curriculumului, dar și a experienței de student(ă) per general. De asemenea, particip în comunități de învățare (learning communities). Alegerea comunităților depinde de preferințele fiecărui (fiecărei) student(e). Eu am optat mai mult pentru limbaje de programare. Astfel, am învățat să fac analiză în R și puțin Python. Din februarie, am început să fac și un stagiu la Unilever pentru a obține mai multă experiență și din alte domenii.”
Deși are o serie de experiențe frumoase, pline de evenimente dinamice în viața de studentă în Țările de Jos, Veronica menționează că un punct definitoriu a fost când și-a realizat propria valoare. „E foarte fain să întâlnești oameni din toate colțurile lumii, să susții cu brio sesiunea de examen, să te ia cineva acasă atunci când ți s-a spart roata la bicicletă și multe altele. Totuși, cred că cel mai fain moment a fost acel în care am realizat că doar mintea mea este unica barieră în a obține ceva. Nu e deloc ușor să pleci de acasă la o vârstă atât de fragedă, departe de prieteni, de familie și de tot ce era cunoscut și confortabil, dar cu o gândire corectă (right mindset) – reușești. Anii de studenție m-au făcut să înțeleg că pot face orice dacă îmi doresc asta cu adevărat.”
„Planurile nu se anulează nicicând din cauza timpului de afară”
Primele lucruri pe care Veronica le-a făcut pentru a se adapta la cultura neerlandeză au fost să achiziționeze o bicicletă și o salopetă de ploaie. „Încă din primele zile în Groningen am înțeles că aici planurile nu se anulează nicicând din cauza timpului de afară și trebuia să acționez corespunzător. În general, începutul a fost destul de dificil. Fiind o fire mai emotivă, mi-a luat ceva timp să mă obișnuiesc cu faptul că oamenii sunt atât de direcți și un pic mai individualiști. Cu timpul însă, am început să îmbrățișez cu mare drag această cultură frumoasă, chiar și vremea de aici! Încercam să merg tot mai des la evenimente studențești, să comunic cu mai mulți localnici, să citesc despre istoria țării și a orașului pentru a mă simți, într-un final, mai confortabil.”
De asemenea, pentru a se integra mai bine în comunitatea locală, tânăra, în anul II de licență, a început să activeze în calitate de asistentă universitară. „Eram responsabilă de predarea unor ore practice, unde studenții și studentele puteau adresa întrebări despre conținutul cursului. Datorită acestui job, am reușit să văd cum e să faci parte dintr-un colectiv preponderent neerlandez și am învățat mult mai multe despre cultura acestei țări.”
„Am început să îndrăgesc chiar și zilele posomorâte”
Veronica ne povestește că a reușit să învețe multe despre cultura neerlandeză și a îndrăgit stilul de viață local. „Indiferent dacă petrec până târziu, ora de sport de la 9.0, de sâmbătă, nimeni nu o anulează! Mulți se amuză de cât de dependenți sunt oamenii de aici de agendele lor. Totuși, mie îmi place mult acest aspect la ei. Am început și eu să fiu mult mai organizată și să planific totul în cele mai mici detalii de când m-am mutat aici.”
Grație mediului înconjurător, tânăra recunoaște că a învățat să aprecieze și să se bucure de lucrurile mărunte pe care nu le aprecia anterior. „Țările de Jos au tare puține zile cu soare pe an, iar atunci când ele vin, absolut toată lumea e afară. E o imagine excepțională să vezi aglomerația – de pe străzi, din parcuri, de la terase –, toți cu zâmbetul până la urechi savurând din orice clipă. Am început să îndrăgesc chiar și zilele posomorâte, întrucât măcar nu plouă.”
„Urmăresc cu regularitate știrile de acasă”
Dorul își lasă o amprentă pe percepțiile și amintirile noastre legate de casă. Studenta spune că, de la distanța celor 2 000 de kilometri, Moldova se vede total diferit. „Eu văd Moldova prin fotografiile și filmulețele prietenilor, prietenelor și rudelor mele pe rețelele sociale. E o țară care are foarte mult de oferit, cu o cultură extrem de frumoasă și bogată. Zâmbesc cu mare drag și dor de fiecare dată când văd fotografii din locuri cunoscute.”
Tânăra nu a pierdut niciodată legătura cu realitățile de acasă și încearcă mereu să rămână informată la acest capitol. „Chiar dacă sunt departe, urmăresc cu regularitate știrile de acasă. Plus la asta, discut mereu cu prietenii și familia mea referitor la ultimele noutăți.”
„E nevoie de un dialog foarte clar dintre management și analist(ă)”
Mediul profesional de acasă, indubitabil, este un factor decisiv atunci când tinerii sau tinerele planifică întoarcerea în Moldova. Pentru ca mai mulți specialiști și specialiste să revină, e nevoie de implementarea unor noi politici corporative, ne spune Veronica.
„Aș vrea să văd mai multe oportunități de creștere și trainership-uri bine organizate pentru ca tinerii specialiști (tinerele specialiste) să poată experimenta. Aici mă refer la posibilitatea de a avea rotații pe departamente la o anumită perioadă, astfel încât să poată înțelege într-un timp mai scurt ce preferă mai mult.”
De asemenea, Veronica e ferm convinsă că o comunicare eficientă ar putea rezolva multe probleme existente. „Mediul profesional ar trebui să fie mai prietenos și mai deschis spre colaborare și comunicare. Un analist (o analistă) nu lucrează niciodată în singurătate, e o muncă de echipă. De aceea, pentru a găsi soluții eficiente, e nevoie de un dialog constructiv dintre management și analist(ă).”
Un alt aspect pe care ar trebui să pună accent conducerea este confortul angajaților și angajatelor. „Pandemia ne-a demonstrat cât e de important să ai un mediu comod pentru a putea rezista atâtea ore în fața unui calculator. O practică foarte faină pe care am observat-o în oficiile din Regatul Țărilor de Jos e utilizarea meselor care pot fi ajustate conform înălțimii. E atât de simplu!”
Veronica amintește că tinerii și tinerele au multe activități în care vor să se implice și lucruri pe care vor să le experimenteze, au regimuri diferite de activitate și sunt curioși (curioase) să se cunoască pe sine. Prin urmare, companiile din Moldova ar putea concura cu cele din exterior prin oferirea unui program flexibil de muncă. „Cred că și o zi de lucru acasă și patru la oficiu ar face o diferență mare. De asemenea, amenajarea unor camere pentru relaxare ar reprezenta un avantaj. Noi avem astfel de spații chiar și la bibliotecă. În momentul în care simți că nu mai ești productiv(ă), poți merge să te relaxezi sau să tragi un pui de somn fără a fi nevoit(ă) să pleci acasă. În cazul în care jobul presupune creativitate, angajatorii ar putea opta pentru culori aprinse în oficiu. Studiile demonstrează că astfel de practici sporesc creativitatea. Toate aceste lucruri reprezintă chestii foarte minore, dar care pot face o diferență considerabilă.”
„Practici benefice pentru Republica Moldova”
Bazându-se pe experiența personală în sistemul educațional din țară. Veronica este sigură că Moldova poate „împrumuta” câteva practici utile de la Țările de Jos.
„Eu cred că sistemul educațional are cele mai mari lacune, pentru că majoritatea elevilor în clasa a-12-a habar nu are unde să o apuce. Mie îmi place tare mult sistemul educațional neerlandez. La început, mi-a părut extrem de complex, dar odată ce am intrat în mai multe detalii, am înțeles de ce e atât de eficient. Elevii și elevele au posibilitatea să aleagă profiluri în liceu, dar și ce durată vor avea studiile. Totul se ajustează în funcție de prezența sau absența dorinței lor de a face universitate sau colegiu după ce absolvă. De asemenea, în școli se fac teste de personalitate pentru a înțelege ce domeniu li se potrivește. Cred că aceste practici ar fi foarte benefice și pentru Republica Moldova, pentru că în acest mod vom avea mai mulți specialiști și specialiste care chiar lucrează în domeniul în care și-au făcut studiile.”
„Revenirea acasă e o responsabilitate extrem de mare”
Decizia de revenire poate fi foarte complicată, crede tânăra. „La acest moment, încă nu simt acest lucru, pentru că știu sigur că am încă foarte multe de învățat și experimentat înainte de a veni acasă. Revenirea acasă e o responsabilitate extrem de mare. Trebuie să fiu sigură că, odată ce mă întorc, voi aduce un plus valoare palpabil societății. Un avantaj foarte mare al Țărilor de Jos constă în numărul mare de companii multinaționale care au sediul aici. Eu vreau să obțin mai multă experiență, să analizez modul în care aceste companii activează, care sunt avantajele lor și motivele succeselor pentru a putea crea un plan clar ce ar funcționa și pentru Republica Moldova.”
„Aș vrea să studiez cum am putea atrage mai mulți antreprenori”
Veronica este sigură în raport cu domeniile în care ar vrea să fie schimbarea, în momentul în care va decide că a adunat suficientă experiență pentru a reveni acasă. „Specialitatea pe care o studiez e universală și poate fi adaptată mai multor domenii. Oamenii subestimează foarte mult cât de multă valoare poate aduce analiza de date, în special în contextul digitalizării. La nivel local, cred că aș avea de adus schimbări la nivel de transport public. Printr-o optimizare a transportului public reduci fluxul de automobile în oraș, respectiv asta înseamnă mai puține ambuteiaje, mai puțină poluare și mai mulți oameni fericiți care nu întârzie la serviciu.”
La nivel național, tânăra conturează că ar vrea să cerceteze în detaliu posibilitățile și oportunitățile de încurajare a dezvoltării regiunilor locale. „Aș vrea să studiez cum am putea atrage mai mulți antreprenori și antreprenoare în localități mai puțin populare cum ar fi satele sau centrele raionale.”
Interviul este realizat în cadrul campaniei Moldova Brain Gain. Prin campania Moldova Brain Gain, #diez și Oficiul Ambasadei Regatului Țărilor de Jos la Chișinău își doresc să reconecteze studenții și studentele care-și fac studiile în universitățile neerlandeze cu potențialul și oportunitățile de acasă, încurajându-i astfel să revină după studii pentru a implementa bunele practici învățate peste hotare contribuind astfel la schimbări pozitive acasă.
N.B.: începând cu anul 2020, țara pe care obișnuiam să o numim Olanda și-a schimbat oficial numele pentru toate limbile. Denumirea oficială în limba română este Regatul Țărilor de Jos, iar Olanda reprezintă doar una dintre cele 12 provincii ale regatului. Limba oficială în Țările de Jos se numește neerlandeză, la fel și populația băștinașă.
