Pe 26 aprilie 1986, cu 36 de ani în urmă, a explodat reactorul al patrulea al centralei nucleare de la Cernobâl. Un accident, cel mai grav din istoria nucleară civilă, care venea în urma unei serii de erori umane.
Era 26 aprilie 1986, ora 1.23. Reactorul scapă de sub control şi se produce o explozie violentă. Acoperişul reactorului, greu de o mie de tone, este aruncat în aer. Învelişul de grafit ia foc şi 190 de tone de substanţe radioactive ajung la peste 1 000 de metri în atmosferă şi sunt purtate de curenţii de aer pe distanţe imense. Puţini au fost cei care au ştiut ce s-a întâmplat atunci. Secretomania regimului sovietic a făcut ca pericolul imediat să nu fie cunoscut de populaţie, scrie digi24.ro.
Abia la 36 de ore de la dezastru încep evacuările în Pripiat, o localitate cu 50 000 de locuitori, situată la un kilometru şi jumătate de centrală.
În mai puţin de două zile, norul care purta particule radioactive, de 200 de ori mai puternice decât bombele atomice de la Hiroshima şi Nagasaki, cuprindea tot nordul Europei.
„Zona morţii” de la Cernobâl, un teritoriu otrăvit de radiaţii, se întinde pe 2 600 de kilometri pătraţi. Este cunoscut oficial drept „zona de excludere”. Este perimetrul care a fost evacuat de armata sovietică după ziua de 26 aprilie 1986.
Peste 300 000 de oameni au fost evacuaţi din zonele contaminate.
6,6 milioane de oameni au fost expuşi radiaţiilor.
6 000 de cazuri de cancer tiroidian au fost raportate până în 2005, în special în rândul copiilor şi adolescenţilor.
Totuși, cel mai amplu studiu despre Cernobâl, publicat de Academia de Ştiinţe din New York în 2013 şi redactat de trei prestigioşi oameni de ştiinţă, a arătat că 985 000 de oameni au murit, marea majoritate de cancer.
Ucraina a închis definitiv centrala abia în anul 2000, la 14 ani de la catastrofă. Între timp, a reușit să obțină finanțarea internațională pentru construirea unui al doilea sarcofag peste locul unde a fost reactorul, un fel de pansament vremelnic, pus abia anul trecut, peste o rană radioactivă ce va rămâne nevindecată multe mii de ani de acum încolo.
Ce se întâmplă cu fosta centrală de la Cernobâl
Șeful agenției atomice a ONU spune că nivelul radiațiilor de la fosta centrală nucleară de la Cernobâl, scena unor lupte în ultimele săptămâni de război în Ucraina, este „anormal”, transmite BBC.
Directorul general al Agenției Internaționale a Energiei Atomice, Rafael Grossi, le-a spus reporterilor că ocuparea locului în ultimele săptămâni de către forțele ruse este „foarte, foarte periculoasă”.
Comisia Națională pentru Controlul Activităților Nucleare (CNCAN) transmite că toate instalațiile nucleare de la Cernobâlși de pe teritoriul Ucrainei sunt în stare sigură și nu există un pericol pentru mediu sau populație. De asemenea, instituția menționează că măsurătorile efectuate în România „confirmă valori normale ale nivelului de radiații”.
„Referitor la unele materiale de presa privind nivelul anormal de radiații la Cernobâl, Comisia Națională pentru Controlul Activităților Nucleare (CNCAN) face următoarele precizări:
Sistemul de monitorizare a radioactivității mediului de pe teritoriul Ucrainei funcționează normal și nu indică depășiri peste valorile normale.
În prezent, toate instalațiile nucleare de la Cernobâlși de pe teritoriul Ucrainei sunt în stare sigură și nu există un pericol pentru mediu sau populație.
Totodată, menționăm că măsurătorile efectuate la nivel național confirmă valori normale ale nivelului de radiații.
Ucraina deţine 15 reactoare nucleare la patru centrale în activitate, pe lângă depozitele de deşeuri cum ar fi cel de la Cernobâl.
Directorul general al Agenţiei Internaţionale pentru Energie Atomică (AIEA), Rafael Grossi, s-a deplasat marţi la centrala nucleară dezactivată Cernobâl în cadrul „intensificării eforturilor de prevenire a pericolului unui accident nuclear”.
„Salutăm şi susţinem pe deplin eforturile AIEA pentru furnizarea unei asistenţe, la solicitarea guvernului ucrainean”, au asigurat cei doi responsabili europeni, conform Agerpres.
Rafael Grossi a sosit la Cernobâl la 26 aprilie, data producerii catastrofei din 1986, cu o echipă de experţi ai AIEA pentru a „livra echipamente vitale” (dozimetre, combinezoane de protecţie etc) şi a efectua „controale radiologice şi alte verificări”.
„Situaţia a fost absolut anormală şi foarte, foarte periculoasă”, a declarat Grossi jurnaliştilor în cursul vizitei la Cernobâl, la 36 de ani, de la producerea celei mai grave catastrofe nucleare din istorie.
Experţii care îl însoţesc în această vizită urmează „să repare sistemele de supraveghere de la distanţă, care au încetat să transmită date către sediul” AIEA din Viena (Austria) la scurt timp după începerea războiului.
Situl de la Cernobâl, la 150 km nord de Kiev, a căzut în mâinile ruşilor pe 24 februarie, în prima zi a invaziei lor, ceea ce a dus la întreruperi în reţelele de electricitate şi comunicaţii.
Soldaţii ruşi s-au retras de acolo în 31 martie.
De atunci, situaţia revine treptat la normal conform rapoartelor zilnice ale AIEA întocmite pe baza informaţiilor primite de la autoritatea de reglementare ucraineană.
Rafael Grossi a vizitat deja Ucraina la sfârşitul lunii martie pentru a pune bazele unui acord de acordare a asistenţei tehnice. El vizitase centrala electrică Iujno Ukrainskaia, din sudul ţării, după care s-a întâlnit cu înalţi oficiali ruşi la Kaliningrad, pe malul Marii Baltice.
Reactorul nr.4 de la Cernobâl a explodat în 1986, contaminând o bună parte a Europei, dar mai ales Ucraina, Rusia şi Belarus. Denumit zonă de excludere, teritoriul pe o rază de 30 de kilometri în jurul centralei este încă puternic contaminat şi locuirea permanentă în acest perimetru este interzisă.
În toamna anului 2021, parlamentul nostru a majorat cu 550 de lei alocațiile pentru persoanele care au fost încadrate în grad de dizabilitate în urma participării la lichidarea consecințelor avariei de la Cernobâl.
