(video) Obligatorie sau voluntară? Armata Națională a Moldovei, prin prisma drepturilor omului

Cazul lui Marin Pavlescu, soldatul gay care nu s-a întors din concediu în unitatea militară și care a povestit prin ce situații „neomenești” a trecut în cele șapte luni de serviciu militar, a scos la iveală puroiul mușamalizat ani la rând de autoritățile noastre – încălcarea drepturilor omului prin aspectele: discriminare, violență, lezarea demnității umane, înjosiri și cunoscuta „dedovșcina”. Presa scria și anterior despre abuzuri din partea superiorilor față de soldați, însă mai de parte de „autosesizare” și „vor urma sancțiuni” nu a mers, iar maltratările „ca formă de educație” continuă.

Marin este primul soldat gay care a anunțat public despre orientarea lui sexuală și anume din cauza atitudinii ostile din partea combatanților săi și a ofițerilor acesta a decis să nu revină în armată pentru că se simțea în pericol, avea și gânduri suicidale. Ministerul Apărării a efectuat o anchetă internă și a constatat că nu tot ce a spus Marin este adevăr. În consecință, ancheta nu a depistat dovezi de violență, hărțuire și tratament inuman în adresa tânărului. O dovadă că Ministerul Apărării nu dorește să clarifice această problemă, dar și s-o recunoască ar fi că, într-o emisiune de la postul de televiziune TV 8, avocata tânărului, Doina Ioana Străisteanu, a spus că a avut o discuție cu ministrul Anatol Nosatîi, la care oficialul i-ar fi spus: „Reputația instituției îl îngrijorează mai mult, vrea să aibă grijă de ea”.

„În armată totul este bine!”

În această perioadă, s-a discutat mult despre Armata Națională, iar instituția nu a venit cu explicații ce s-ar referi la situația reală în legătură cu traiul în unitatea militară. Cele mai cunoscute probleme care sunt invocate în societate țin de limitarea accesului la convorbiri telefonice – despre care, mai nou, am aflat că pot fi înregistrate –, lipsa medicamentelor în punctele medicale sau limitarea băii. În cele din urmă, am primit răspunsuri la toate aceste învinuiri publice și vă invităm să aflați cum comentează Armata Națională toate aceste exemple. În acest sens, vi-l prezentăm pe comandantul Armatei Naționale, colonelul Eduard Ohladciuc.

„Mulți soldați consideră programul zilnic ca pe o intimidare și presiune asupra lor”

„30-40 % dintre soldați nu au muncit nicăieri până a veni la armată. A stat lejer acasă. A vrut – s-a trezit, a vrut – a mâncat, a vrut – s-a întors acasă când dorește etc. Venind în unitatea militară, el este pus în alte condiții. La șase dimineața este deșteptarea și până la ora 22.00, când e stingerea, el este mereu în picioare. La masă te duci conform programului. Nu poți să te odihnești când vrei, nu poți să te așezi când vrei. Cu alte cuvinte, este un program foarte rigid pentru acei soldați care nu au muncit sau care au avut un mod de viață mai lejer. De aceea, mulți dintre aceștia ajung la concluzia că acest program reprezintă o presiune sau o intimidare asupra lor.”

„Dedovșcina noi o numim «relații neregulamentare»”

„Dedovșcina noi o numim «relații neregulamentare». Doar un comandant are dreptul de a da indicații unui soldat. Un militar nu are dreptul de a da indicații altui militar. Ei sunt camarazi unii cu alții. Avem situații când în armată tinerii vin deja cu aceste noțiuni, sunt îndoctrinați cu acest lucru. În primele trei zile, soldații poartă discuții cu psihologul și cu juristul de la unitatea militară unde își desfășoară serviciul militar. În acele discuții, li se aduc la cunoștință drepturile militarului și drepturile omului. Totuși, admit că sunt astfel de cazuri, dar ele nu se tolerează în armată.”

„Noi îi tratăm pe fiecare egal”

„Noi îi tratăm pe fiecare egal. Problema discriminării în armată ține de educația tinerilor. La vârsta de 18 ani, aceștia sunt deja formați. Iar dacă vorbim despre suspendarea obligativității serviciului militar pentru gay declarați, atunci există riscul ca ceilalți soldați să se revolte: «De ce eu sunt obligat să fac armata, iar el nu?».”

„E problema soldatului că dezertează”

„Soldatul, la armată, nu se află ca la închisoare. Acolo, oamenii sunt monitorizați să nu fugă. Aici, nu putem spune că soldatul are dreptul să părăsească unitatea militară, el beneficiază de un concediu, părinții și prietenii îl pot vizita. El își îndeplinește datoria față de patrie. Iar dacă tânărul dezertează, atunci asta e problema lui. Are 18 ani și poartă răspundere pentru acțiunile sale. Eu nu pot să-l țin închis în unitatea militară.”

„Soldații pot suna de pe telefonul lor”

„În unitățile militare există cartofoane. Militarii în termen au telefoanele lor, dar nu au acces liber la ele. Acestea se păstrează la superiori, închise în safeu. În timpul liber, conform programului, li se permite accesul la telefon ca să vorbească. Problema e alta. Nu toți au telefoane și sunt nevoiți să ceară de la colegi sau de la superiori. Cât despre înregistrarea audio a convorbirilor, nu cunosc despre așa cazuri și nu prea îmi vine a crede că se întâmplă așa ceva. Comandantul are foarte mulți soldați în subordine și închipuiți-vă că înregistrează toate convorbirile lor pe telefonul propriu.”

„Soldații sunt tratați în spitalul militar”

„Vă spun la sigur că unitățile militare sunt dotate cu toate necesare. Soldații care au probleme de sănătate beneficiază de examen medical, iar apoi sunt tratați în cadrul spitalului militar. Cele mai frecvente adresări la medic sunt în legătură cu probleme gastro-intestinale și de dantură.”

„Pot face duș în fiecare zi”

„Pentru baie, în armată este o încăpere specială unde toți soldații merg organizat acolo și se spală. În afară de aceasta, în toate cazărmile sunt amplasate câteva cabine de duș cu boilere. Asta înseamnă că soldatul merge obligatoriu de două ori pe săptămână la baie, iar la duș poate merge de câte ori dorește. El nu poate fi limitat de nimeni. Pe timp de vară, de asemenea, este amplasat și dușul de vară unde apa este încălzită de la soare.”

„Soldații consumă carne de două ori pe zi”

„Meniul este stabilit de Serviciul alimentar din cadrul armatei. Meniul zilnic al soldatului este format din carne de două ori pe zi, adică poate fi carne pasăre sau de vită ori de porc și pește. Suplimentar, soldatul primește gem, cașcaval, lapte condensat, diferite murături, paste, pârjoale, terci și multe altele. Se iau în considerare caloriile zilnice de care are nevoie soldatul.
Toate produsele sunt verificate inclusiv în laborator. Ofițerul de serviciu pe unitatea militară este obligat să fie prezent când produsele sunt puse în cazan, când se pregătește mâncarea. Cu jumătate de oră înainte ca soldații să vină la mâncare, ofițerul de serviciu este obligat, împreună cu mediul responsabil, să facă degustarea mâncării. De asemenea, încurajăm părinții soldaților să vină în bucătărie pentru a vedea cum și în ce condiții se gătește mâncarea.”

„Soldatul face curățenie acolo unde trăiește”

„Ar fi bine ca soldatul să facă ordine în cazarmă. Ceea ce ține de efectuarea curățeniei pe teritoriul unității militare, sunt împotriva strânsului frunzelor, a măturatului pe teritoriul unității, dar și în afara lui. Dar asta implică cheltuieli suplimentare pentru persoanele care trebuie să facă ordine. Noi am încercat un timp să angajăm un astfel de personal, dar nimeni nu a vrut să se angajeze cu un salariu de până la 1 000 de lei. Cu alte cuvinte, soldatul ar trebui să facă ordine doar acolo unde locuiește, în cazarmă.”

Armată voluntară sau obligatorie?

Cazul lui Marin Pavlescu a trezit o revoltă în rândul oamenilor care susțin continuu ideea că „armata trebuie să fie voluntară pentru ca tinerii care nu doresc să efectueze serviciul militar să nu fie impuși să o facă”.

„Armatei nu-i pasă dacă soldații sunt hărțuiți și bătuți”

În mediul online, a fost lansată o petiție prin care se cere crearea unei armate voluntare și profesioniste.

„În prezent, serviciul militar este obligatoriu. Asta înseamnă că, după terminarea studiilor, fiecare cetățean de sex masculin este obligat să facă armata chiar dacă nu-și dorește asta. La modul practic, unii băieți sunt răpiți de acasă pentru a fi înrolați în armată. Iar dacă fug de această formă de muncă forțată, riscă să facă închisoare.

Această practică este arhaică și barbară. Ea diminuează umanitatea recruților și le limitează drepturile și libertățile.

Adițional, din cauza acestui mecanism de recrutare, armata vede soldații ca pe o resursă de unică folosință. Cu alte cuvinte, armatei nu-i pasă dacă soldații sunt hărțuiți și bătuți. Ea închide ochii la acest comportament inuman și crud. Mai mult, armata ar mușamaliza puținele cazuri de abuz care ajung în atenția publicului.

Pentru a schimba acest raport, armata trebuie reformată. Avem nevoie de o armată voluntară și profesionistă. Serviciul militar să fie un job respectat atât de societate, cât și de superiorii din armată. Serviciu militar voluntar înseamnă că fiecare poate face armată dacă vrea și când vrea.

Dacă armata ar fi voluntară, s-ar schimba radical procesul de recrutare al soldaților. Astfel, armata va trebui să atragă recruți cu ajutorul unei perspective de carieră, cu diverse beneficii și cu garanția respectării umanității fiecăruia. Dacă acest aspect crucial nu ar fi respectat, nimeni nu s-ar angaja voluntar la armată”, se arată în textul petiției.

„Tinerii dezertează anume pentru că sunt tratați fără respect”

Avocata lui Marin Pavlescu, Doina Ioana Straisteanu, spune că: „Recruții înrolați în serviciul militar sunt izolați informațional de familie, rude, prieteni și societate. Ei nu au acces la propriul telefon mobil. Discuția telefonică se pune obligatoriu pe difuzor ca superiorul să o audă. Intruziunea în viața privată de familie a tânărului se justifică prin dorința ministerului de a evita cazurile de dezertare, însă tinerii dezertează anume pentru că sunt tratați fără respect. Cu telefonul poți înregistra videoclipuri, sunet și poți face fotografii cu încălcările comise, asta ar priva ministerul de șansa de a camufla problemele printr-o anchetă de serviciu. Când ultima dată ați auzit despre neregulile din Armata Națională? De ce tac cei care au fost supuși violenței, hărțuirii în unitatea militară?”.

„Armata din Moldova trebuie să fie voluntară”

Activistul civic Ion Andronache spune că: „Tinerii, îndată ce ajung acolo, trec printr-o umilință totală: de la condițiile de trai din cazărmi, dedovșcină, hărțuire, batjocură și abuz din partea superiorilor, până la interzicerea contactului fizic cu familia. Stau soții, părinții, prietenii, frații și surorile după gard printre gratii pentru a-i vedea și pentru a le transmite câte ceva de acasă. Priveliște exact ca în închisori.
Serviciul militar într-o țară ca Republica Moldova, în secolul al XXI-lea, trebuie să fie voluntar. Armata trebuie să fie profesionistă. Soldatul trebuie să aibă salariu și din proprie dorință să profeseze pentru acest job”.

„În Moldova, armata trebuie să fie prin contract”

Vitalie Sprînceană, un alt activist din Chișinău, spune că: „Demult e timpul ca Moldova să nu mai aibă armată de recruți, ci una pe baza de contract. Într-un alt context regional și global era mai bine în genere ca Moldova și țările din jurul ei să nu aibă armată deloc”.

„Este o necesitate bărbătească” versus „nu cred că cineva vrea să apere țara când este dus la armată contra voinței sale”

Am ieșit în stradă și am întrebat mai mulți bărbați ce atitudine au ei față de serviciul militar pe bază de voluntariat și față de serviciul obligatoriu în Republica Moldova. Majoritatea dintre ei au spus că serviciul militar la noi în țară trebuie să fie voluntar invocând următoarele: „Nu ne trebuie armată pentru așa țară mică”, „La armată curățim cartofi, strângem frunzele prin oraș, nimic legat de armată”, „Nu cred că cineva vrea să apere țara când este dus la armată contra voinței sale”.

De asemenea, au fost bărbați care sunt pentru ca armata să fie obligatorie: „Este o necesitate bărbătească”, „Este o lecție de viață”.

Vă invităm să vizionați un vox divers prin prisma argumentelor de ce armata trebuie sau nu să fie obligatorie la noi în țară.

Am inițiat un sondaj pe canalul nostru de Telegram, unde am întrebat cititorii noștri cum văd ei desfășurarea serviciului militar în Moldova. Potrivit rezultatelor, 82 % dintre răspunsuri au fost pentru ca serviciul militar să fie doar prin contract, iar 18 % dintre răspunsuri s-au referit la armata obligatorie.

Reforma armatei promisă de Maia Sandu

Cu ocazia aniversării a 30 de ani de la crearea Armatei Naționale, președinta Maia Sandu a menționat că forțele armate trebuie să fie asigurate cu tehnică militară și cu armament performant și a asigurat că președinția, parlamentul și guvernul vor lucra împreună pentru a realiza cu succes reforma Armatei Naționale. „Ostașii în termen și cei din trupele de carabinieri, militarii prin contract sau ofițerii de rang înalt – toți trebuie să aibă condiții necesare pentru un serviciu eficient, să aibă acces la instruire continuă și să fie promovați în funcție după merit.”

Maia Sandu a subliniat că va susține demersurile Ministerului Apărării de a majora bugetul pentru modernizarea armatei și creșterea salariilor, dar că prioritară este utilizarea eficientă a banilor publici. „Îmi doresc să văd îmbunătățiri semnificative în modul de utilizare a banilor publici, în conformitate cu obiectivele strategice, și un management al resurselor umane centrat pe cultivarea loialității militarilor față de țară, nu față de un conducător sau altul. Resursele umane sunt principala valoare a sistemului de apărare și este datoria conducerii să acorde tot sprijinul necesar pentru a încuraja și menține cadrele instruite în sistem”, a spus Maia Sandu.

L-am întrebat pe comandantul Armatei Naționale, colonelul Eduard Ohladciuc, la ce etapă se află reforma sus-menționată și ce noutăți îi așteaptă pe viitorii soldați.

„Recent, am avut o întrevedere cu experții de la NATO care au făcut o analiză a ceea ce vrem să facem. Ne-au dat temă pentru acasă. Peste trei luni, urmează să revină cu noi comentarii. În linii generale, ne dorim ca armata să fie una modernă, majoritatea soldaților să fie prin contract, iar în serviciul militar în termen să vină doar cei care doresc să rămână în continuare în serviciul militar prin contract sau care doresc doar pentru o pregătire militară personală.”

„Ministerul dorește să suspende serviciul militar obligatoriu. În trecut, am avut câteva unități completate doar cu militari prin contract, dar ei au părăsit armata din cauza salariului mic. Tinerii nu doresc să facă serviciul militar prin contract. Cerințele lor sunt mari. Apartamentele sunt doar de serviciu, iar până nu demult, nici pe astea nu le-am avut. După ce iese la pensie, militarul rămâne pe drum. A slujit țării 25 de ani și după asta rămâne cu nimic. Ministerul permanent vine cu aceste inițiative, dar nu avem bani pentru hrană mai bună, pentru condiții de trai și pentru salarii. Sunt de acord ca soldatul să decidă cum vrea să-și desfășoare serviciul militar: prin contract sau în termen. Totodată, sunt pentru reducerea termenului de serviciu militar până la patru, șase, nouă luni, apoi cine vrea să rămână în armată semnează un contract. Nu sunt de acord cu reducerea numărului soldaților în armată. Dacă astăzi țara nu se află în pericol, asta nu înseamnă că mâine n-ar putea apărea vreun pericol. De unde atunci să luăm militari pregătiți? Mai mult, ministerul are misiunea de luptă pe timp de pace, despre care nimeni nu vorbește – misiunea de forță în zona de menținere a păcii în regiunea transnistreană. Este o misiune de stat pe care armata trebuie s-o îndeplinească. Acolo nu poți trimite un soldat abia venit de acasă”, a explicat Eduard Ohladciuc.

Forme alternative de realizare a serviciului militar

Cetățenii Republicii Moldova au dreptul la înlocuirea serviciului militar în termen cu serviciul civil în cazul în care îndeplinirea serviciului militar contravine convingerilor sale religioase, pacifiste, etice, morale, umanitare etc. Termenul serviciului civil este de 12 luni, iar pentru persoanele cu studii superioare – de șase luni.

#1. Serviciul civil

Serviciul civil este un serviciu de stat, social util și benevol pentru cetățeni care, din convingeri religioase, pacifiste, etice, morale, umanitare și din alte motive similare, nu pot îndeplini serviciul militar în termen.

În serviciul civil sunt încorporați cetățeni ai Republicii Moldova în vârstă de la 18 până la 27 de ani, care au dreptul la înlocuirea serviciului militar în termen cu serviciul civil, care au depus personal o cerere la reprezentantul serviciului civil, în legătură cu acest fapt fiind luată decizia de rigoare.

Durata serviciului civil este de 12 luni. Pentru persoanele cu studii superioare, durata acestui serviciu este de șase luni.

În acest sens, executantul serviciului civil este obligat să dețină un post de muncă legal și să vireze lunar în bugetul de stat 25 % din salariul net.

Legitimația de pacifist

Legitimația de pacifist este un document emis de „Asociația obștească. Asociația Republicană a Tinerilor Pacifiști «Pentru pace în Moldova»”.

„Odată ce un cetățean al Republicii Moldova este pacifist, are legitimația de pacifist, este membru al unei organizații de pacifiști, el are dreptul conform legii să solicite înlocuirea serviciului militar cu serviciul de alternativă, deci el nu este absolvit definitiv de serviciul militar (alternativ). Pacifiștii care merg la serviciul de alternativă trebuie să prezinte în dosar, pe lângă alte documente necesare, și confirmarea convingerilor sale pacifiste. În caz contrar, cererea lui poate fi respinsă.

Convingerile pacifistului se caracterizează prin faptul că el este împotriva violenței și a armelor în general. Un pacifist nu poate să țină în mână o armă. Sunt niște chestiuni intime pe care omul le are sau nu și nimeni nu le poate pune la îndoială. Nu este obligatoriu să deții un certificat de pacifist ca să te poți numi așa, dar este recomandat să-l ai dacă dorești să efectuezi serviciul militar de alternativă.

Tânărul poate deveni membrul asociației de pacifiști și poate achita benevol cotizația de membru. În același timp, el este liber să renunțe la calitatea de membru în orice moment. Costul de aderare la asociație este de 293 de lei (se achită o singură dată) și cotizația lunară – 147 de lei”, a declarat pentru diez.md Diana Tolfan, reprezentanta Asociației Republicane a Tinerilor Pacifiști „Pentru pace în Moldova”.

În această ordine de idei, Eduard Ohladciuc este de părere că aceste certificate nu reprezintă o „salvare” de la armată, iar tinerii sunt „încurajați” să achite pentru ele, chiar dacă nu îți garantează nimic. „Într-adevăr, sunt câteva categorii de pacifiști care sunt absolviți de armată din considerente religioase. Ce ține de certificatele de pacifiști, sunt niște șmecheri care conduc aceste organizații și strâng bani de la recruți. Dacă tânărul nu vrea să facă serviciul militar și vrea să meargă pe calea serviciului alternativ, el poate s-o facă și fără prezentarea acestui certificat.”

#2. Catedra militară

Catedra militară este a doua alternativă care se realizează în incinta instituțiilor superioare de învățământ, aceasta se face în mod benevol, iar după absolvirea cursurilor, tânărul/studentul obține grad de ofițer sau de sergent în rezervă.

Misiunea este pregătirea calificată teoretică și practică a cetățenilor Republicii Moldova pentru apărarea patriei și pentru completarea rezervei Forțelor Armate.

Serviciul militar în alte state

În acest capitol, vom vorbi despre practica țării vecine România, unde serviciul militar nu este obligatoriu. De asemenea, vom prezenta alte practici în care serviciul militar are loc doar pe bază de contract.

După sfârșitul Războiului Rece, multe țări au suspendat recrutarea obligatorie a soldaților pe timp de pace, asta pentru că amenințarea cu un război la scară largă a scăzut semnificativ, iar pentru conflictele militare locale armata națională este suplinită cu soldați prin contract, astfel aceștia sunt mult mai motivați și îndeplinesc mai bine comenzile ofițerilor în comparație cu recruții.

În România comunistă, serviciul mili­tar era obligatoriu pentru toți cetățenii români, indiferent de sex. Bărbații puteau fi chemați pentru îndeplinirea serviciului militar de la vârsta de 20 de ani până la vârsta de 50 de ani, iar femeile – de la 18 până la 45 de ani. Serviciul militar obligatoriu a fost suspendat în 2007.

Potrivit noii strategii de apărare a armatei române, se dorește reintroducerea serviciului de militar voluntar în termen. Această inițiativă vine să pregătească rezerviști de calitate, personal instruit și motivat, pentru completarea structurilor, în vederea realizării capacității de luptă complete. Revenirea la recrutarea voluntară a soldaților este răspunsul conducerii armatei române la agravarea situației regionale. „O atenție deosebită este acordată bazinului Mării Negre, iar printre provocările strategice se menționează: perspectivele limitate de soluționare a conflictelor înghețate din regiunea extinsă a Mării Negre (regiunea transnistreană), corelate cu fragilitatea situației de securitate în Balcanii de Vest, precum și instabilitatea din Orientul Mijlociu și Africa de Nord. Regiunea transnistreană este una dintre acele «conflicte înghețate», declanșate și menținute mocnind de Rusia pe întreaga circumferință de nord și est a Mării Negre, alături de conflictele din Donbas, Abhazia, Osetia de Sud și Nagorno-Karabah, fără a mai menționa Crimeea ocupată și anexată direct”, scrie Europa Liberă.

Această practică ne arată că armata pe timp de pace a unei țări poate suspenda serviciul militar obligatoriu, iar în cazuri de risc sporit asupra securității statului, conducerea armatei naționale poate reintroduce cel puțin posibilitatea de încorporare voluntară în armată. În aceeași ordine de idei, pe timp de război, statul va obliga înrolarea bărbaților apți de luptă pentru apărarea patriei.

Salariul unui soldat în armata română este de circa 9 100 de lei.

Mai jos, haideți să vedem cum alte state își mențin armata națională bazându-se exclusiv pe militari pe contract.

Polonia – o altă țară din apropierea noastră geografică în care serviciul militar nu este obligatoriu, iar soldații sunt recrutați pe bază de contract. Armata polonă joacă un rol important în menținerea păcii în Europa de Est datorită colaborării cu NATO. În anul 2010, armata polonă a trecut definitiv la încorporarea soldaților pe bază de contract.

În anul 2020, salariul unui soldat variază în funcție de gradul militar: de la 670 de euro până la 2 700 de euro lunar.

În Bulgaria exista serviciul militar obligatoriu pentru cetățenii de sex masculin cu vârsta cuprinsă între 18 și 27 de ani. Durata serviciului depindea de gradul de studii. Pentru cetățenii care studiază sau dețin o diplomă de studii superioare, serviciul militar era de șase luni, iar pentru cetățenii fără studii superioare – de nouă luni. Obligativitatea serviciului militar a fost suspendată în anul 2008. Salariul mediu anual în armata bulgară constituie 14 300 de dolari.

În SUA, serviciul militar este pe bază de voluntariat. Pot deveni soldați atât cetățenii americani, cât și cetățeni ai altor state, dar care locuiesc pe teritoriul SUA. Vârsta minimă a soldatului trebuie să fie de 18 ani, la 17 ani pot fi înrolați tinerii doar cu acordul părinților. Vârsta maximă depinde de tipul forțelor armate în care soldatul vrea să fie încorporat. Durata contractului este de la patru la 65 de ani.

Toți soldații își încep serviciul militar cu un curs de pregătire de luptă în tabere speciale: nouă săptămâni în armată, șase săptămâni în forțele aeriene, opt săptămâni în flota navală și 12 săptămâni în infanteria marină. După aceea, personalul militar urmează un antrenament special, a cărui durată depinde de specialitatea militară însușită, și este trimis pentru continuarea serviciului în trupe specializate. Salariul mediu al unui soldat de rând în armata americană este de circa 41 000 de dolari.

În total, în 49 de state din întreaga lume armata nu este obligatorie.

În anul 2021, publicația online Global Firepower a publicat clasamentul celor mai bine dezvoltate armate din lume pentru anul 2021. În acest rating au fost incluse 140 de țări, iar Moldova ocupă poziția 107.

Țările vecine ale Republicii Moldova se situează după cum urmează: Ucraina ocupă poziția 25, România – 41. Dintre statele din estul Europei, Belarusul s-a plasat pe locul 50, Azerbaidjanul – pe locul 63, iar Georgia – pe 92.

Clasamentul Global Firepower utilizează peste 50 de criterii pentru a determina capacitatea armatei după o serie de categorii precum puterea militară și financiară, capacitatea logistică și altele.

Concluzie

Încă mult timp nu vom ști ce se întâmplă cu adevărat în Armata Națională din cauză că soldații nu vorbesc deschis despre asta, zvonurile care circulă nu pot fi considerate probe, iar pe de altă parte, Ministerul Apărării spune că monitorizează ceea ce se întâmplă în unitățile militare și că nu există „relații neregulamentare” între soldați și că drepturile lor sunt respectate, că sunt condiții bune de trai în cazărmi. Dacă este atât de bine cum spune comandantul Armatei Naționale, colonelul Eduard Ohladciuc, de ce tinerii nu doresc să facă armata? Poate e timpul să respectăm demnitatea umană și să nu educăm bărbăția prin violență și umilință.