Code For Moldova a lansat raportul Ghidarea Tinerilor în Carieră care și-a propus să descopere necesitățile și problemele tinerilor și a altor actori implicați în acest proces. Studiul s-a realizat în perioada ianuarie-martie 2021 și a cuprins interviuri, sondaje și focus grupuri cu elevi, studenți, reprezentanți ai instituțiilor de învățământ și a sectorului privat și asociativ.
Raportul include problemele și lacunele procesului de ghidare în carieră a tinerilor, cât și descrierea conceptelor de soluții digitale, care vin să rezolve aceste probleme.
Printre blocajele de a face o alegere conștientă în următoarea profesie a tinerilor se numără:
# Părinții își ghidează copiii în selectarea specialității, însă nu cunosc procesul eficient de ghidare în carieră și nu dețin informație actualizată despre piața muncii. Acest proces ar trebui să includă următoarele etape: cunoașterea punctelor forte, alegerea educațională, acumularea experienței, dezvoltarea abilităților și ghidarea în selecția ocupațională. Ignorând identificarea punctelor forte a copilului și informația despre piața muncii, părintele influențează tânărul să aleagă o profesie care nu i se potrivește și nu dezvoltă potențialul său interior;
# Elevii și studenții nu cunosc etapele și oportunitățile de ghidare în carieră. Majoritatea liceenilor intervievați au o dificultate în a alege domeniul profesional, pentru că nu cunosc la ce resurse și actori să apeleze pentru suport. Totodată, procesul de ghidare este neclar și necunoscut. Elevii ajung în clasa a XII-a și se întreabă cum ar trebui să decurgă ghidarea și la cine să se adreseze. “Fie eu individual ar trebui să-mi dau seama de preferințele mele sau totuși sunt specialiști care ar putea să mă ajute să conștientizez încotro s-o apuc?”, întreabă o elevă din clasa a XII-a. Astfel, tinerii ajung la majorat fără să-și identifice punctele forte și slabe, preferințele și nu fac o alegere conștientă în următoarea profesie;
# Tinerii nu au competențele și abilitățile dezvoltate care sunt în cerere pe piața muncii. Problema are rădăcină atât în sistemul de învățământ care aliniază elevii după un singur mod de învățare: lingvistic verbal, când în general sunt mai mult de 5 tipuri, cât și în lipsa conexiunii cu realitatea pieței muncii. Elevii au o tangență redusă cu experții din sectorul privat și sunt redus implicați în activități extracurriculare, cum ar fi: voluntariat, stagii de practică, joburi part-time, pentru ca să conștientizeze abilitățile necesare de dezvoltat pentru următoarea profesie.
Mai multe detalii găsești AICI!
