10 lucruri memorabile despre activitatea lui Igor Dodon în cei patru ani de președinție

#1. A fost suspendat din funcția de președinte de cinci ori

Igor Dodon, până la plecarea lui Plahotniuc din Moldova, a fost suspendat temporar din funcția de președinte al Republicii Moldova de cinci ori. Aceste deconectări temporare s-au produs timp de doi ani și jumătate, exact până în luna iunie, când i s-a terminat de numărat degetele de la prima mână. Haideți să ne aducem aminte când și în ce circumstanțe s-au produs toate aceste cinci suspendări.

De fiecare dată când Igor Dodon refuza să promulge vreun decret necesar Partidului Democrat, Andrian Candu, ex-președintele parlamentului, îl înlocuia pentru câteva minute pe Igor Dodon. Cu alte cuvinte, ex-democratul uza de dreptul de a pune semnătura pe oricare document vital pentru PDM. O dată și Pavel Filip a reușit să se simtă președinte când, în luna iunie 2019, Igor Dodon a refuzat să dizolve parlamentul. Mai jos, vă prezentăm cronologia acestor cinci evenimente.

24 octombrie 2017. Igor Dodon a refuzat să semneze decretul de numire în funcția de ministru al apărării pe Eugen Sturza. La evenimentul de învestire au participat prim-ministrul de atunci, Pavel Filip, și președintele parlamentului de atunci, Andrian Candu.

Context. După retragerea sprijinului politic din partea Partidului Liberal, Anatol Șalaru a fost demis din funcția de ministru al apărării, iar în locul lui a fost propus Eugen Sturza din partea PDM. Igor Dodon a refuzat să-l desemneze prima și a doua oară la propunerea guvernului. Conform constituției, șeful statului este obligat să semneze orice decret revenit pe masa președintelui. Dodon s-a opus însă. Acesta a cerut ca șef al armatei să devină tatăl finului său de cununie, Victor Gaiciuc. Astfel, Curtea Constituțională a constatat că președintele a refuzat în mod deliberat îndeplinirea obligației constituționale de numire a candidaturii propuse repetat de către premier și l-a declarat pe Igor Dodon în imposibilitate de a-și exercita temporar atribuțiile.

2 ianuarie 2018. Igor Dodon a refuzat repetat să semneze decretele de confirmare în funcții a șapte noi membri ai guvernului propus de PDM. Era vorba despre Iurie Leancă – vicepremier pentru integrare europeană, Cristina Lesnic – vicepremieră pentru reintegrare, Chiril Gaburici – ministrul economiei și infrastructurii, Svetlana Cebotari – ministra sănătății, muncii și protecției sociale, Liviu Volconovici – ministrul agriculturii, dezvoltării regionale și mediului, Tudor Ulianovschi – ministrul afacerilor externe și integrării europene, Alexandru Tănase – ministrul justiției.

Context. La mijlocul lunii decembrie 2017, Partidul Democrat a anunțat că șapte dintre cei 13 miniștri din Guvernul Filip vor fi înlocuiți, iar Igor Dodon a spus că va semna doar decretele de demisie a vechilor miniștri, nu și pe cele de învestire a noilor membri ai guvernului. Potrivit lui, „majoritatea candidaților propuși au demonstrat inconsecvență, lipsă de profesionalism și oportunism regretabil în funcțiile și activitățile desfășurate anterior, iar unii au fost implicați direct sau indirect în frauda bancară”.

5 ianuarie 2018. Igor Dodon a refuzat repetat să promulge legea antipropagandă.

Context. Proiectul de lege propus de democrați vine să contracareze propaganda rusă în audiovizualul din Republica Moldova. Documentul prevede că toate programele informative, analitice, militare și politice din statele care nu au aderat la Convenția europeană privind televiziunea transfrontalieră nu vor putea fi retransmise în Republica Moldova. Federația Rusă nu este parte a convenției.

Igor Dodon zicea că amendamentele propuse la Codul audiovizualului, prin care este interzisă retransmiterea pe teritoriul Moldovei a programelor informativ-analitice, militare și politice rusești, sunt „contrare constituției, atentează la principiile democrației și încalcă drepturile omului”. Dodon a respins amendamentele, iar parlamentul a revotat legea. Conform constituției, șeful statului era obligat să promulge legea adoptată repetat de legislativ.

24 septembrie 2018. Igor Dodon a refuzat repetat numirea în funcție a Silviei Radu (la Ministerul Sănătății) și a lui Nicolae Ciubuc (la Ministerul Agriculturii). Evenimentul a avut loc conform procedurii descrise mai sus.

Context. PDM a propus președintelui Igor Dodon, pe 18 septembrie, să desemneze doi miniștri propuși de Vlad Plahotniuc. Refuzul a constat în faptul că Silvia Radu nu poate fi numită ministră a sănătății, deoarece nu are „cel puțin cinci ani vechime în specialitatea/profilul funcției publice respective”, așa cum prevede legea. În ceea ce privește candidatura lui Ciubuc, președintele zicea că acesta „nu corespunde criteriilor de integritate”.

9 iunie 2019. Igor Dodon a refuzat să dizolve parlamentul pe motiv că nu s-a reușit, timp de trei luni, formarea unei majorități parlamentare care să numească un nou guvern. Însă acest lucru l-a făcut Pavel Filip în calitate de premier cu mandatul expirat. Acesta a fost desemnat președinte interimar potrivit Curți Constituționale. El a semnat decretul de dizolvare a parlamentului. Apropo, timp de un an, Pavel Filip a făcut parte din coaliția PSRM-PDM în cadrul „parlamentului dizolvat” de el însuși.

Context. Vineri, 7 iunie, Curtea Constituțională a interpretat calendarul, stabilind că termenul de trei luni de la data validării alegerilor (9 martie 2019), statuat în constituție, pentru formarea noului guvern, nu înseamnă trei luni, ci 90 de zile, aceasta însemnând că termenul pentru învestirea noului guvern a expirat pe 7 iunie 2019, la miazănoapte. În mod normal, cele trei luni urmau să expire duminică, pe 9 iunie. Ulterior, duminică, în cadrul unui briefing, Pavel Filip a anunțat dizolvarea parlamentului și semnarea decretului prin care a stabilit data alegerilor anticipate – 6 septembrie 2019.

#2. A susținut schimbarea sistemului electoral

20 iulie 2017 este ziua în care s-a găsit un „compromis” politic cu privire la noul sistem electoral. Democrații promovau în întreaga țară sistemul electoral uninominal (101 de deputați aleși pe circumscripții), iar socialiștii și-au „impus” viziunea cu privire la sistemul electoral mixt (51 de deputați conform sistemului proporțional și 50 de deputați aleși pe circumscripții) în parlament. Au ajuns la un numitor comun cu democrații ca să voteze oferta socialiștilor – sistemul electoral mixt, care de fapt și era miza. În ziua votării, mii de oameni au protestat în fața parlamentului. Deputații din opoziție au părăsit sala de ședință și s-au alăturat manifestațiilor din stradă.

Legea a fost votată în stilul democraților – în câteva minute. Apropo, exemplu preluat de socialiști în noul mandat. Printre cei mai cunoscuți deputați care au ridicat mâna se numără Iurie Leancă, Marian Lupu, Sergiu Sîrbu, Andrian Candu, Dumitru Diacov, Violeta Ivanonv, Nicolae Juravschi, Zinaida Greceanîi, Vlad Batrîcea, Vladimir Bolea, Bogdan Țîrdea etc. Lista întreagă o puteți vedea AICI.

În aceeași zi, cu câteva ore mai târziu, Igor Dodon a promulgat legea cu privire la schimbarea sistemului electoral.

#3. Este autorul al câtorva perle intrate în uz

Igor Dodon este un politician căruia îi place să povestească despre lucruri frumoase și să fie ascultat, iar când îl întrerupi sau îi adresezi întrebări incomode, fie răspunde conform unui text scris de specialiști în PR, fie născocește de sine stătător niște perle care devin în scurt timp cartea lui de vizită. În continuare, le menționăm pe cele mai faimoase.

„Nu vă jucați cu focul!” Este prima perlă în calitate de președinte. Ea a fost rostită pe 15 noiembrie, la două zile după încheierea turului secund al alegerilor prezidențiale din 2016. Amenințarea a fost adresată oponenților care, potrivit lui, urmau să organizeze proteste împotriva lui Igor Dodon.

„De-atâta.” Este un răspuns universal la care Igor Dodon, mai în glumă, mai în serios, răspundea la întrebările incomode ale jurnaliștilor. Însă pentru prima oară, Dodon a rostit această perlă la o conferință de presă din 12 noiembrie 2019, la care a fost întrebat dacă va face o coaliție cu PDM. Era perioada când guvernul Sandu a fost demis și în spațiul mediatic se zvonea că socialiștii urmează să creeze o nouă majoritate cu PDM. Totuși, aceste zvonuri s-au adeverit și PSRM au constituit o coaliție cu PDM pe 16 martie 2020.

Facebook/Ștefan Grigoriță

„Mă înconjoară doar oameni водолей (din rusă vărsător).” În cadrul emisiunii „Președintele răspunde”, Igor Dodon a răspuns evaziv unei doamne dacă se vor majora prețurile la gazul natural. Dodon a început să enumere pe toți apropiații lui care sunt în zodia vărsător, printre aceste nume este și Aleksei Miler, președintele Comitetului de gestionare al companiei ruse de energie Gazprom, cu care trebuia să se întâlnească și să discute despre prețurile la gazele naturale pentru Moldova.

YouTube/Agora

„Coronavirusul trece prin organism și nici nu-l observăm.” Anul 2020 pentru Igor Dodon a fost foarte dificil atât din punct de vedere al gestionării pandemiei, cât și din perspectiva declarațiilor nechibzuite. Aici avem trei declarații care i-au pus capacul pe al doilea mandat consecutiv de președinte. Odată cu declanșarea pandemiei în Moldova, sistemul medical a simțit cel mai tare efectele acestui virus. Situația se agrava și din cauza declarațiilor și comportamentelor haotice ale demnitarilor. Un exemplu în acest sens îi aparține lui Igor Dodon care, în luna martie, în cadrul emisiunii „Președintele răspunde” a spus că „coronavirusul poate trece prin tine și să nu-l simți. Așa cum trece o gripă simplă”. Imediat după acest comentariu, Igor Dodon s-a trezit cu o nouă poreclă „Olecuță doctor”. Vezi aici un quiz despre COVID-19.

YouTube/Agora

Ulterior, în luna mai, actorul Emilian Crețu a lansat o piesă în care a luat în derâdere declarațiile lui Dodon despre consecințele mici ale coronavirusului.

„Da’ președintele a spus că nu-i așa de grav.
Trece așa prin tine, nici nu știi că ai fost bolnav.”

YouTube/Dora Show

„Ghicitul în ouă.” Igor Dodon, la o întâlnire cu alegătorii în Taraclia, a spus că există o bătrânică în satul Etulia, care i-a ghicit în ouă și i-a prezis că va câștiga alegerile prezidențiale din primul tur. Evident că moldovenii au făcut haz de necaz despre acest caz atât înaintea de primul tur, cât și după scrutin.

YouTube/Agora

„Electorat paralel.” Încă o gafă fatală enunțată de Dodon a fost cea de după primul tur al alegerilor prezidențiale. El s-a referit la diaspora care a ieșit într-un număr mare și pe care a numit-o „electorat paralel”. Această declarație a mobilizat și mai mult conaționalii noștri de peste hotare să iasă la vot în al doilea tur al alegerilor prezidențiale.

YouTube/Agora

„Nu schimbați porumbelul din mână pe coțofana de pe gard.” După anunțarea rezultatelor din primul tur, Igor Dodon a declarat că își dorește o dezbatere cu Maia Sandu. Acesta s-a adresat cetățenilor cu îndemnul de a nu schimba porumbelul (Igor Dodon) din mână pe coțofana (Maia Sandu) de pe gard.

YouTube/Agora

#4. A dăruit tușonkă jurnaliștilor

Pe 24 decembrie 2019, Igor Dodon a organizat o întâlnire neformală cu presa din Moldova la președinție, unde le-a dăruit câte un borcan de tușonkă. Iată cum a comentat acest eveniment Dodon la emisiunea „Puterea a Patra” de la N4: „Eu am văzut că a fost ceva scandal. În primul rând, ceea ce a avut loc a fost o discuție neformală și neoficială. Am invitat 55-60 de redactori-șefi. A fost o întrevedere neoficială și noi am hotărât pe cine să invităm. Noi nu am invitat toate ziarele din Moldova, sunt sute. Am invitat cele mai importante, cu care avem colaborare. E logic. Am invitat toate posturile de televiziune, toate”.

#5. A cules căpșuni cu Filip Kirkorov

În data de 10 iunie 2018, Igor Dodon a organizat în satul de baștină Festivalul Mierii și Căpșunilor, iar invitatul special al acestui eveniment a fost interpretul rus Filip Kirkorov. În cadrul festivalului, președintele, împreună cu interpretul, a cules căpșuni, care ulterior au ajuns și la unii artiști din Moscova.

În aceeași zi, Igor Dodon în semn de înaltă apreciere i-a conferit interpretului de muzică ușoară titlul onorific „Artist al Poporului”.

#6. A promovat judecători controversați

În cei patru ani aflați la conducerea președinției, Igor Dodon a semnat aproape 100 de decrete de numire și de promovare a judecătorilor în funcții. 129 de persoane au ajuns să poarte roba de magistrat, iar 94 de judecători aflați deja în sistem au fost numiți în funcții până la atingerea plafonului de vârstă, se arată într-o investigație realizată de TV8.

Dorin Dulghieru l-a achitat pe Vladimir Molojen, fost ministru al dezvoltării informaționale, într-un dosar în care era învinuit de abuz de putere și neglijență în serviciu.

Dulghieru a fost vizat și într-o anchetă a Centrului de Investigații Jurnalistice, numărându-se printre judecătorii care, deși aveau deja o locuință, au cumpărat apartamente la prețuri preferențiale în unul dintre blocurile construite pentru judecători, iar apoi le-au vândut la preț de piață.

A a fost promovat în funcția de judecător la Curtea de Apel Chișinău. Decretul a fost semnat pe 19 noiembrie 2020.

Ludmila Ursu a prelungit fără motiv mandatele de arest în dosarul fostului deputat Grigore Petrenco, acuzat de organizarea dezordinilor în masă. A refuzat cererile privind garanția depusă de doi deputați europeni în cazul grupului Petrenco și a respins solicitarea ex-deputatului de a trece un control medical.

Vladislav Clim a fost șeful completului care a menținut hotărârea judecătoarei Rodica Berdilo de anulare a alegerilor câștigate de Andrei Năstase la șefia Chișinău în 2018.

Radu Țurcanu a figurat în așa-numitul „atac raider” comis asupra companiei de asigurări ASITO, printr-o ordonanță de transmitere a pachetului majoritar de acțiuni la compania de asigurări în mâinile a două companii offshore.

Ghenadie Pavliuc, în mai 2015, l-a eliberat pe Ilan Șor din izolator sub arest la domiciliu, deși procurorii solicitau arest preventiv în penitenciar, fiind învinuit în dosarul fraudei bancare. Ulterior, l-a eliberat pe Șor și din arestul la domiciliu pentru ca acesta să poată candida la funcția de primar al orașului Orhei. În octombrie 2015, a emis un mandat de arest de 30 de zile pentru Vlad Filat, pe atunci deputat și lider al Partidului Liberal Democrat, ulterior prelungindu-i arestul. Tot în 2015, Pavliuc l-a salvat de pușcărie pe fostul deputat democrat Valeriu Guma, condamnat în România la patru ani de închisoare pentru trafic de influență și luare de mită. Pavliuc a examinat cererea Ministerului Justiției privind recunoașterea sentinței de condamnare a lui Guma, dar a schimbat sentința în patru ani de închisoare cu suspendare. Continuarea o puteți citi AICI.

#7. A făcut „un pic de  respiro” pe timp de carantină

În data de 28 martie 2020, când în Moldova se înregistrau zeci de cazuri noi de infectare cu COVID-19, iar oamenii erau nevoiți/obligați să stea în carantină, fără plimbări prin parcuri, Igor Dodon și-a scos familia la o plimbare prin parc „în această perioadă strictă de izolare și carantină”. Acest moment el l-a numit „un pic de respiro”. Evident, Internetul moldovenesc a explodat, oamenii fiind nedumeriți de comportamentul iresponsabil al lui Dodon. Apropo, postarea sa a fost ștearsă imediat, însă cea a Galinei Dodon a fost păstrată.

#8. A încălcat orice normă anti-COVID-19

În an electoral, Igor Dodon se lăuda că este singurul politician care a reușit să viziteze întreaga țară, să se întâlnească cu alegătorii și asta s-a întâmplat în plină pandemie, când oamenii erau obligați să stea acasă și să evite orice întâlnire în masă. Cei care nu respectau regulile erau amendați cu 25 000 de lei. La televizor prim-ministrul și ministra sănătății îndemnau oamenii să poartă mască, să nu se strângă în grupuri mari de oameni, să limiteze vizitele neimportante și să nu se supună riscului de infectare. Igor Dodon făcea invers. Aduna oamenii la întâlnirile lui zilnice, acolo veneau în mare parte bătrâni (persoane incluse în grupul de risc), el practic nu purta mască la aceste evenimente, iar când jurnaliștii îi ziceau despre asta, Dodon răspundea că „eu nu mă tem de oameni, așa cum face Maia Sandu”. În comparație, Maia Sandu mereu purta mască la întâlnirile ei cu alegătorii.

În mod normal, Dodon trebuia să fie un exemplu demn de urmat, însă aroganța acestuia l-a făcut să încalce toate prevederile anti-COVID impuse oamenilor pe timp de pandemie. Mai mult, în presă apăreau informații că șeful pazei și câțiva agenți de pază ar fi fost infectați cu COVID-19. În toată această perioadă, Igor Dodon nu a făcut publică informația despre efectuarea a vreunui test la COVID-19, deși câțiva deputați socialiști au fost infectați (Zinaida Greceanîi, Vlad Batrîncea).

#9. A intrat în coaliție cu o formațiune proeuropeană

Igor Dodon și Maia Sandu sunt dușmani politici fără doar și poate. Igor Dodon o acuza pe Maia Sandu de închiderea școlilor pe când era ministra educației, de instalarea camerelor de supraveghere la sesiunile de BAC, iar cea mai populară este că a făcut parte din guvernul Leancă, cabinet de miniștri care a votat legalizarea furtului miliardului. Pe de altă parte, Maia Sandu îl învinuia pe Dodon că acesta este strâns legat de Vlad Plahotniuc, ex-lider PDM, că îi îndeplinește toate ordinele și se preface că e în opoziție, că este corupt și mincinos. Acum, aceste învinuiri au revenit. Evident, o coaliție dintre aceste două partide era imposibilă până pe 9 iunie 2019. Atunci, fiind sub presiunea oamenilor și a diplomaților, Blocul ACUM și PSRM au constituit o majoritate pe întuneric, la o bucată de noapte, „pentru ca Moldova să scape de Plahotniuc” – așa ni se explica „înfrățirea” dușmanilor împotriva altui inamic. A fost pentru prima oară în istoria politicii moldovenești ca două partide diametral opuse, pro-UE și pro-Rusia, să constituie o majoritate parlamentară. Între timp, Igor Dodon a fost amenințat cu moartea de către oamenii lui Plahotniuc după ce președintele l-a tras pe sfoară pe acesta din urmă. Dodon a fost nevoit să locuiască ceva timp în Ambasada Federației Ruse la Chișinău până la fuga lui Plahotniuc din țară.

Așa cum a creat coaliția, așa și a distrus-o după ce și-a găsit alți parteneri de guvernare – PDM. Peste un an, PDM a părăsit coaliția, iar în scurt timp a creat a treia coaliție cu Partidul „ȘOR” și ex-deputații PDM care acum se numesc Platforma Politică „Pentru Moldova”.

#10. Salariul în „kuliok” pentru Cornel

Cireașa de pe tort este „kuliokul” pe care Vlad Plahotniuc i-l transmitea lui Dodon la întâlnirea din iunie 2019, la care negociau formarea unei coaliții. Despre această întâlnire secretă am aflat abia după ce Dodon a creat coaliția cu Blocul ACUM. Prin acest mod, democrații doreau să-l discrediteze pe președinte în fața electoratului Blocului ACUM și a liderilor partidelor PAS și PPPDA. Însă nu le-a reușit. Toți știau că așa lucruri se întâmplau și înainte, problema era că oamenii voiau să scape de Plahotniuc. Cu toate acestea, anume secvența cu transmiterea sacoșei a fost publicată la 20 mai 2020 când deputații din PDM părăseau unul câte unul fracțiunea.

YouTube/Timpul TV

Partidul Nostru a pornit o campanie împotriva lui Dodon legată de acest „kuliok”. Renato Usatîi a organizat un protest în fața președinției, unde a atârnat pe gard câteva sacoșe. Primarul de Bălți zicea că „această sacoșă a devenit simbolul corupției în Moldova”.

Pe parcursul acestui an, cuvântul „kuliok” a devenit sinonim al corupției și era asociat exclusiv cu Igor Dodon.