Anul 2019 a fost marcat de pornirea mai multor dosare de corupție de rezonanță, în care sunt cercetați demnitari, procurori și funcționari din diferite domenii: medicină, educație, justiție, politică, administrație publică centrală și locală. Polițiștii, procurorii și judecătorii, ca și în anii precedenți, au fost cel mai des vizați în dosarele de corupție de rezonanță. Echipa portalului Anticoruptie.md a monitorizat pe parcursul anului dosarele de corupție și a selectat 20 cele mai de rezonanță dosare ale anului 2019. Niciunul dintre aceste dosare nu a avut finalitate.
#1. Dosarul Plahotniuc: După plecarea Partidului Democrat de la guvernare, pe numele fostului lider al formațiunii, Vladimir Plahotniuc, au fost pornite două cauze penale. În primul caz, acesta este învinuit pentru faptul că în perioada 2013-2015 a organizat o schemă de spălare a banilor prin intermediul unor firme pe care le controla. Prin această schemă au fost spălați, prin firme off-shore, 18 milioane de dolari și 3,5 milioane de euro, proveniți din cele trei bănci devalizate: Banca Socială, Banca de Economii și Unibank.
Cel de-al doilea capăt de acuzare se referă la faptul că în perioada anilor 2013-2014 de la Tukumaan Limited au fost efectuate plăți, astfel: cu destinaţia „acordare împrumut” către Finpar Invest în valoare totală de 7 204 439 de dolari, cu destinația „air transport services for passengers” către Nobil Air în valoare de 381 344 euro, către Abd Asiana Development Limited care a efectuat transferuri băneşti către soţia lui. Pe numele lui Plahotniuc a fost emis mandat de arestare pe un termen de 30 de zile, fostul lider al PDM fiind dat în urmărire generală.
#2. Dosarul finanțării PSRM: Procuratura Anticorupție a reluat investigațiile privind finanțarea Partidului Socialiștilor de către Federația Rusă, fiind anulată ordonanța de neîncepere a urmăririi penale, emisă la data de 8 iulie. După ce au eșuat negocierile între Partidul Democrat și Partidul Socialiștilor pentru crearea unei majorități parlamentare, democrații au difuzat o înregistrare în care șeful statului i-ar spune lui Plahotniuc că ar primi câte 700-800 de mii de dolari pe lună pentru întreținerea partidului.
În înregistrările făcute în timpul negocierilor dintre Igor Dodon și Vlad Plahotniuc, la sediul PDM și care au apărut ulterior pe Publika.md, Igor Dodon menționează că ar fi primit bani din Rusia pentru finanțarea PSRM. Ulterior, într-o emisiune de la TV8, Dodon a spus că videoul este trucat, iar informațiile ar fi fost scoase din context.
După numirea în funcția de procuror general de către Igor Dodon, Alexandr Stoianoglo a dispus efectuarea unui control la Procuratura Anticorupție și suspendarea din funcție a șefului instituției, Viorel Morari. Mai mulți experți au declarat că acțiunile lui Stoianoglo față de Procuratura Anticorupție ar fi fost motivate de reluarea dosarului respectiv.
#3. Dosarul Filat 2: La începutul anului 2019, Procuratura Anticorupție a trimis în judecată cauza penală privind spălarea de bani în proporții deosebit de mari, în care este învinuit ex-premierul Vlad Filat. Fostul premier a fost învinuit că, în perioada anului 2013, a spălat bani în proporții deosebit de mari, utilizând un intermediar cu care se afla în relații de afinitate, pentru realizarea transferurilor. Acesta ar fi încheiat un contract de asistență în campania electorală pentru un partid politic la alegerile parlamentare din noiembrie 2014, cu o companie de consultanță din Washington, 12 847 902 de lei, efectuând periodic transferuri din conturile companiilor gestionate prin intermediar, în care erau depozitate mijloace financiare obținute prin infracțiuni de corupție din Banca de Economii.
În 2017, Filat a fost condamnat la nouă ani cu executare într-un alt dosar de corupție.
La finele anului, Vlad Filat a fost eliberat din detenție înainte de termen, fiind aplicată o schemă prin care au fost eliberați mai mulți condamnați pentru infracțiuni deosebit de grave. Eliberarea lui Filat a provocat reacții dure din partea actualei guvernări, au fost demiși mai mulți funcționari, iar decizia de eliberare a fost contestată în instanța ierarhic superioară.
#4. Dosarul Constantin Țuțu: Fostul deputat PDM este cercetat penal în două dosare, pentru trafic de influență și pentru îmbogățire ilicită. Potrivit procurorilor, în perioada anilor 2014-2018, în timp ce a deținut mandatul de deputat, Constantin Țuțu a devenit proprietarul mai multor bunuri imobile și automobile de lux, care depășesc substanțial veniturile declarate.
Amintim că în iunie 2019, Departamentul de Investigații din cadrul Ministerului de Interne al Federației Ruse i-a pus sub învinuire pentru trafic de droguri pe fostul președinte al Partidului Democrat, Vladimir Plahotniuc, și pe ex-deputatul Constantin Țuțu. Anchetatorii ruși îi acuză pe cei doi că ar fi organizat un canal de contrabandă de proporții cu hașiș din Africa de Nord, care era ulterior comercializat pe teritoriul Federației Ruse. Controlul asupra sindicatului ar fi fost realizat de către Țuțu, la comanda lui Plahotniuc.
Pe numele fostului parlamentar a fost eliberat mandat de arestare pe un termen de 30 de zile. Țuțu a fost dat în urmărire generală.
#5. Dosarul mitei de 15 mii de euro de la Inspectoratul Național de Investigații: Doi ofițeri de poliție din cadrul Inspectoratului Național de Investigații (INI) – un șef de direcție și subalternul său – sunt suspectați de trafic de influență și corupere pasivă în proporții deosebit de mari.
Urmărirea penală a început în baza denunțului unui agent economic, care s-a plâns că un polițist de la INI i-a cerut mită de 14 950 de euro pentru a-l influența pe șeful său să nu transmită materialul privind pretinsa evaziune fiscală a organului de urmărire penală. După transmiterea banilor, businessmanul a scăpat de dosar penal.
#6.Dosarul Centrul de Sănătate Publică: 31 de persoane, angajați ai Centrului de Sănătate Publică și intermediari, au fost reținute într-un amplu dosar de corupție, cu cel puțin o sută de episoade.
Bănuiții ar fi pretins bani şi pentru eliberarea, fără impedimente, a avizelor la lot, la proiect şi la recepţia finală, organizarea orelor de instruire igienică şi susţinerea cu succes a examenelor, fără prezenţa nemijlocită la instruire a persoanelor, precum şi evaluarea pozitivă a rezultatelor măsurărilor instrumentale şi analizelor de laborator, fără deplasarea la faţa locului. Inspectorii sanitari şi unii conducători ai CSP acceptau bani pentru eliberarea autorizaţiilor şi certificatelor sanitare, pentru renunţarea la unele controale sau neindicarea neregulilor depistate în urma verificărilor inopinate.
Procurorii au mai constatat că unii inspectori întocmeau petiţii fictive cu privire la unele nereguli după care citau agenţii economici la sediul CSP Chişinău şi extorcau bani pentru a nu efectua controlul fizic la faţa locului şi pentru a nu-i sancţiona. Sumele pretinse variau între 1 000 şi câteva mii de lei pentru un serviciu.
Continuarea articolului o vedeți AICI.
