Tineri, activi și preocupați de mediu, așa sunt Eugen Guzun, Gabriela Isac și Mihaela Peștereanu, autorii proiectului Ask a Worm. Ei își doresc ca oamenii să înțeleagă că, în realitate, gunoiul este o resursă care trebuie utilizată rațional. Astfel, cei trei promovează o metodă prin care deșeurile alimentare ajung în pământ și participă la circuitul natural.

„Există puține deșeuri care într-adevăr pot fi numite gunoi – adică nu mai au niciun folos. Deșeurile alimentare sunt unele dintre cele mai reprezentative în acest sens. Resturile din hrana noastră ar trebui să se întoarcă în sol, să devină hrană vietăților, să se transforme în humus și să ajute la creșterea noilor roade care să ajungă pe mesele noastre. Sau, pur și simplu, să îmbunătățească solul terenurilor degradate. E important să se întoarcă în circuitul natural. Aici fiecare dintre noi poate să ia decizia – să trimită totul la gunoiște sau să facă un mic efort adițional și să ajute deșeurilor organice să-și continue viața cu folos pentru om și natură. Fiecare poate decide să fie parte a problemei sau parte a soluției”, spun membrii echipei Ask a Worm pentru ecopresa.md.

Echipa-Ask

Eugen Guzun, Gabriela Isac și Mihaela Peștereanu, care formează echipa Echipa Ask a Worm, se ocupă de proiect în timpul liber. Eugen este programator al jocului online despre schimbările climatice „KeepCool” și coordonator al iniţiativei „Seed It Forward”. Gabriela este director de programe educaționale la asociația obștească „EcoVisio”, iar zi de zi coordonează inițiativa „Seed It Forward” și diferite proiecte. Mihaela este coordonatoare pe comunicare la „EcoVillage Moldova” din satul Râșcova, dar este implicată şi în alte activităţi concomitent, inclusiv în mişcarea „Extinction Rebellion Moldova”.

Ideea proiectului s-a născut în 2017, în timp ce Chișinăul era împânzit de gunoi, care nu putea fi evacuat din cauza protestului locuitorilor din Bubuieci care blocaseră trecerea camioanelor cu deşeuri spre gunoiştea din satul lor.

„Treceam pe lângă movile enorme, mirositoare, pline de muști, care «creșteau» lângă containere. Ne gândeam că dacă am separa «ingredientele» acestora am vedea că sunt inofensive și chiar ar putea fi valorificate – hârtie, metal, sticlă, plastic, dar cel mai problematic aspect erau deșeurile organice. Pâine cu mucegai, coji de cartofi, resturi de fructe sau niște flori vestejite – anume ele erau sursa mirosului înăcrit, a muștelor și guzganilor. În același timp, partea organică reprezenta cel mai voluminos «deșeu»”, își amintesc tinerii.

Astfel, în căutarea unei soluții, cel puțin pentru uz propriu, și-au amintit de metoda Bokashi, despre care le povestise cândva o voluntară din Olanda. Bokashi este o metodă de a trata deșeurile alimentare ca ele să se „conserve” și să ajungă în natură atunci când putem să le ducem – o dată în câteva zile, o dată în săptămână, o dată în lună – fără a pierde nutrimenți, fără a emana gaze de seră și a cauza neplăceri oamenilor din jur.

Numele de Bokashi vine din japoneză și se traduce drept „materie organică fermentată”, adică „murătură”. Deșeurile de bucătărie nu putrezesc, ci se supun fermentării anaerobe într-o căldare închisă ermetic. Pentru a porni acest proces, deșeurile se presoară cu tărâțe „bokashi” care conține un amestec de bacterii benefice: lactobacili, drojdii și bacterii fotosintetice purpurii. Cu ajutorul lor, resturile alimentare se „murează” și se conservă până a ajunge în sol.

Odată ce resturile alimentare sunt „murate”, ele pot fi ținute până în momentul când este posibilă evacuarea. Când conținutul căldării ajunge pe sol, se începe procesul de compostare normală – doar că mai eficientă și mai rapidă decât de obicei. Continuarea articolului o găsiți pe ecopresa.md.