Își dorește să fie chirurg. Această specialitate a îndrăgit-o demult, încă de pe băncile facultății. De doi ani a fost repartizat ca tânăr specialist la Spitalul Clinic Municipal din Bălți, secția de chirurgie. După ce a avut un conflict cu conducerea instituției, a fost transferat la Unitatea Primiri Urgență, acolo unde este obligat să lucreze în calitate de urgentist, cu salariu de urgentist și fără acces în săli de operații. Este istoria unui tânăr din Moldova, care a hotărât să-și împărtășească experiența sa, cu speranța că va reuși să schimbe atitudinea față de tinerii specialiști din domeniul medicinei.
Tânărul a expediat o scrisoare pe adresa redacției noastre, în speranță că va fi auzit. Ne-a povestit în detalii prin ce momente a trecut și crede că nu este singurul specialist care se confruntă cu astfel de situații:
# „Mi s-a întipărit pe mult timp primul dialog cu șeful spitalului”
„De doi ani am fost repartizat ca tânăr specialist în SC Bălți, secția de chirurgie. Însăși de către șeful secției mi se «prezicea» un viitor mare în domeniu, însă această perioadă a durat scurt de tot. E știut faptul că și în medicină există și se practică pe larg termenul de «monopol», iar șefii de secție se comportă ca patronii unor instituții private. A fost cazul să întâlnesc și asta în practica mea, când bolnava pe care o curam am găsit-o în criză hipertonică pe motiv că i s-a zis să părăsească secția netratată, astfel încât tinerii specialiști nu au dreptul s-o facă. Sigur, cu așa atitudine nu am fost deloc mulțumit, pe cazul căreia și m-am expus verbal. Aici a urmat și imediata întâlnire cu directorul instituției, Rotari Serghei.
Mi s-a întipărit pe mult timp primul dialog cu șeful spitalului: «ocupați-vă de el, căci dacă pierd timpul pentru tineret, nu mai construiesc niciun veceu în spitalul ăsta!», «nu vezi că șeful secției a început să „muște” câte o bucată din tine…», «gândește-te bine dacă îți mai trebuie sala de operații…», «îți dau acum două mustrări și vei sta ca pe ace și vei pleca din spital atunci când îți vom zice noi!», «de ce n-ai rămas în Chișinău să cari geanta profesorilor vreo zece ani…», «Bălțiul nu pe toți îi primește…», «dați-l în secția de internare și atât!»”, mărturisește tânărul.
# Șefa secției UPU: „Nu sunt restricționați, nu li se încalcă niciun drept”
La două săptămâni după incident, tânărul s-a ales cu două mustrări, cu o cerere de transfer în Unitatea Primiri Urgență (UPU), cu un contract de muncă falsificat și cu fraza: «atât timp cât eu voi fi aici, tu nu te vei dezvolta nicicând!».
„La momentul de față, activez în secția UPU, cu acte falsificate, impunându-mi-se ideea de către actuala șefă UPU, Ala Condrea, că sunt urgentist și că salariul e la fel de urgentist, lipsit definitiv de accesul în sălile de operație. Și astfel încât mă opun «sistemului», pentru intimidare și denigrare personală, sunt «tipărite» numeroase demersuri nefondate, procente salariale extrase lunar nemotivat și fraze zilnice: «Dvs. sunteți urgentist și conformați-vă standardelor secției!»”, povestește tânărul.
Echipa #diez a contactat-o pe șefa secției UPU, Ala Condrea. Aceasta ne-a comunicat că munca cu tinerii specialiști decurge destul de lejer, menționând că tinerii specialiști au deplină libertate în ceea ce ține profesionalism și profesiogramă: „Nu sunt restricționați, nu li se încalcă niciun drept. Tinerii specialiști activează exact în același condiții ca și toată echipa unității de urgență. Acolo unde sunt întrebări li se explică, cu actele de rigoare sunt documentați, au acces liber la orice informație cu caracter medical. Atunci când s-au adresat după un ajutor, nu li s-a refuzat absolut niciodată, dar nu în detrimentul pacientului. Este vorba despre Unitatea de Urgențe și în urgențe știți dvs. că gafe nu se admit, refuzuri ca pacienții să nu fie văzuți de doctori nu se admit, deoarece secunde întârziate înseamnă vieți. Ca să fiu corectă, acolo unde mă întâlnesc cu nepăsarea, acolo unde mă întâlnesc cu neglijența în serviciu, acolo unde mă întâlnesc cu necunoașterea, atunci când tânărul specialist nu vrea să ia act de acele obiecții care i se spun pentru a deveni un profesionalist bun, sigur că sunt nevoită să iau niște atitudini, să vin cu un demers, pentru a-l face responsabil pe doctorul respectiv, nu din alt aspect”, ne-a explicat șefa secției.
# „Este vorba despre un tânăr specialist care se vede chirurg mare”
Deși nu am prezentat numele tânărului, din motiv că acesta a rugat să-i fie păstrat anonimatul, în timp ce discutam cu șefa secției de UPU, aceasta a spus că își dă seama despre cine este vorba: „Este vorba despre un tânăr specialist care se vede chirurg mare. El este în Unitatea Primiri Urgență, trimis ca urgentist. Lotul de pacienți care vin în urgență este absolut diferit: de la traume și intoxicații, până la atac de acord, infarct miocardic sau accident cerebrovascular, iar atunci când ai în echipă un urgentist bine pregătit și cu competențe chirurgicale, este un plus foarte, foarte mare. În unitatea primire urgență, chirurgi ca angajați nu am și activitate chirurgicală se oferă specialistului în funcție de problemele cu care se adresează pacienții. Ceea ce pot să-i ofer este sala de mici intervenții unde poate să activeze, ținând cont de profilul secției, ținând cont de regulament și de standardul de activitate. Specialistul refuză categoric să vadă celelalte urgențe care tot au profil chirurgical, o durere abdominală pot fi începând de la abdomen acut și terminând cu infarct miocardic, iar el nu este lăsat singur, pentru că în spatele lui sunt trei urgentiști, care în orice moment se includ, se lucrează în echipă. Nu este restricționat nimeni. De ați ști dvs. câte adresări avem în urgență, eu sunt bucuroasă ca ei să se implice, să lucreze, să-și manifeste competențele profesionale, pentru că avem foarte multă lume, suntem unicul departament de urgență din nordul țării. Activitatea este atât de largă și atât de diversă, doar dorință să fie”, ne-a spus Ala Condrea.
# Unde este directorul spitalului și ce spune Ministerul Sănătății
Am încercat să-l contactăm și pe directorul spitalului ca să ne explice situația dată, însă nu ne-a răspuns la telefon. Mai târziu am aflat că este plecat în concediu.
Între timp tânărul a scris și Ministerului Sănătății. Acolo ni s-a spus că scrisoarea acestuia a fost înregistrată ieri dimineața (4 noiembrie 2019) în cancelarie, iar tânărul specialist urmează să primească răspuns de la minister în termenul legal (15 zile lucrătoare).
# „Pentru a deveni cineva, trebuie să ducem geanta profesorului vreo 10 ani”
În timp ce așteaptă răspunsuri și vrea să se facă auzit, tânărul se întreabă, cu regret, de ce se întâmplă ca în schimbul a zece ani de studii, devenind medic, ți se propune, ca excepție, frecventarea sălilor de operație sub un nume de familie străin, pentru a nu figura propria ta familie.
„Bilanțul activității mele timp de doi ani în SC Bălți se rezumă la: lipsa accesului, de aproape un an, în sala de operații, ca consecință – imposibilitatea avansării în grad profesional; toate cursurile anuale de perfecționare profesională nesemnate de către directorul instituției, inclusiv și din propriul cont; activitate profesională ce constă la moment în triajul bolnavului și completarea fișei UPU și atât!
Nu vreau să dau dovadă exagerată de patriotism, însă îmi pasă și regret pentru acei rezidenți care au ca bază clinică spitalul din Bălți, actuala instituție cu statut republican. Aici, unde cele două săli de intervenții chirurgicale sunt numite virtual: sala pentru colecistite și sala pentru hernii. Ce fel de generații «sănătoase» putem crește atunci când rezidenții, din vastul spectru al chirurgiei, se mulțumesc cu asimilarea a două-trei tipuri de intervenții chirurgicale pe parcursul a cinci ani de studii?
Nu există nicio pârghie de monitorizare a tinerilor specialiști, spre exemplu adunări, măcar anuale, pentru a discuta problemele și sarcinile actuale cu care ne confruntăm. Totuși, anume pe parcursul acestor trei ani de activitate profesională se formează o întruchipare reală despre medicina națională, după care, personalul medical dezamăgit ne părăsește!
De ce oare se întâmplă așa lucruri!? Poate că e un management ineficient al resurselor umane în cadrul instituțiilor medicale; poate că permitem și stimulăm principiul «dictatorial» în instituțiile medicale, astfel încât directorii și șefii de secție consideră că spitalul este al lor și nu invers, ei ai spitalului; sau poate că ne-am păstrat gândirea arhaică și încă continuăm să ne conducem de «dogma»: «pentru a deveni cineva, trebuie să ducem geanta profesorului vreo 10 ani».
Știu și am fost preîntâmpinat, de colegi și de cei apropiați, că nimeni dintre cei care au mers contra administrației nu a sfârșit cu bine. Însă sentimentul de a profesa medicina, specialitatea care am îndrăgit-o atât de mult, domină. Cu regret, la moment, activitatea mea în cadrul spitalului e departe de a fi numită profesie chirurgicală!”, încheie tânărul.
Echipa #diez va monitoriza cazul și va reveni cu detalii atunci când Ministerul Sănătății va trimite un răspuns oficial către tânăr, iar directorul instituției medicale va reveni din concediu.