(foto) Peste 50 de primari în trei perioade istorice. Cunoaște-i pe toți edilii Chișinăului

Orașul țarist

În perioada țaristă, capitala Basarabiei a avut 15 primari, mulți dintre aceștia s-au aflat de mai multe ori la șefia primăriei. De cele mai multe ori primar au fost:

# Dimitrie Lovcinski – de trei ori;

# Pantelimon V. Sinadino – de trei ori;

# Dimitrie Mincu – de trei ori;

# Pantelimon I. Sinadin – de două ori.

1817-1821 – Anghel Nour

Imediat după anexare, Chişinăul nu avea niciun fel de administraţie comunală. Poliţistul era totul pentru oraş şi pentru locuitorii lui. Primul primar ales a fost Angel Nour. A luptat în componența armatei țariste în lupta dintre Imperiul Rus și Turcia. În anii 1818-1819, pentru prima oară în Chișinău apare primul restaurant, casino și conace.

1825-1830/1834-1836/1843-1845 Dimitrie Lovcinski (trei mandate)

În al doilea mandat al lui Lovcinski a fost construită Catedrala Mitropolitană din Chișinău.

1831-1833 – Stavru Dimu

1837-1842 – Pantelimon I. Sinadino (două mandate)

Provine dintr-o familie grecească. De aceea, Sinadino a construit biserica grecească proiectată de Bernardazzi. De asemenea, în perioada de conducere a orașului Chișinău el a construit Arcul de Triumf.

1846-1848 – Dimitrie Durdufi

1849-1854/1858-1860/1861-1866 Dimitrie Mincu (trei mandate)

În anii de conducere a lui Mincu, orașul a cunoscut o dezvoltare considerabilă în domeniul comerțului și amenajarea străzilor.

1855-1858 – Anghel Nicolau

1867-1869 – Adam Krijanovski

1870-1871 – Pavel Gumalic

Într-un timp foarte scurt, Gumalic a construit gara, a început construcția unor turnuri de apă, a construit sistemul de apeduct și a pus temelia bisericii Sf. Pantelimon proiectată de arhitectul Alexandru Bernardazzi.

1871-1877 – Clemente Șumanski

1877-1903 – Carol Schmidt

A avut o contribuție enormă la modernizarea orașului și este considerat cel mai bun primar pe care l-a avut Chișinăul vreodată. Carol Schmidt a contribuit la construirea capelei din cartierul Râșcani și a câtorva case pentru invalizi. În perioada mandatului său au fost pavate străzi, a fost deschis un azil pentru pribegi, s-a construit Amfiteatrul popular cu o sală de spectacole, a fost dezvelit bustul lui Pușkin, au fost trase primele linii de tramvai, a fost construit primul apeduct și rețeaua de canalizare a orașului, s-a introdus iluminatul stradal, s-au construit numeroase edificii, Gimnaziul de Fete al Principesei Natalia Dadiani, Muzeul de istorie a ținutului, sediul actual al Primăriei etc. De asemenea, a fost inițiatorul deschiderii unui muzeu al școlilor, a Societății Muzicale Armonia și a școlii orășenești de Arte Plastice (azi – Colegiul de arte plastice Alexandru Plămădeală). În această perioadă se construiește prima stație electrică.

1903-1904/1905-1907/1909-1910 – Pantelimon V. Sinadino (trei mandate)

A ctitorit câteva edificii importante în oraș, printre care biserica Sfântul Pantelimon (1891, împreună cu fratele său Ioan) și Banca orășenească (în prezent, Sala cu orgă). De asemenea, în primul său mandat a fost edificată clădirea Muzeului Etnografic al Moldovei.

1904-1905 – Leopold Siținski

A inițiat construirea Spitalului Municipal, a pompieriei și a mai multor școli din Chișinău.

1910-1917 – Iulian Levinski (primul mandat)

A fost implementat proiectul de iluminare electrică.

1917-1918 – Alexander Schmidt (fiul lui Carol Schmidt)

Orașul în perioada interbelică

În perioada interbelică, Chișinăul a fost condus de 11 primari, iar cei mai longevivi au fost:

# Gherman Pântea – cu trei mandate;

# Vasile Bârcă – cu două mandate;

# Nicolae Bivol – cu două mandate;

# Iulian Levinski – cu două mandate.

1918-1919 – Vladimir Hertza

A fost primul primar al orașului Chișinău după Marea Unire din 1918. A participat nemijlocit la procesul de unificare a Basarabiei și României.

1919-1920 – Teodor Cojocaru

1920-1922 – Iulian Levinski (două mandate)

1922-1923/1924-1925 – Vasile Bârcă (două mandate)

1923/1927-1928/1932 – Gherman Pântea (trei mandate)

1923-1924/1925-1926 – Nicolae Bivol (două mandate)

1926-1927 – Sebastian Teodorescu

1928-1931 – Ion Negrescu

1931-1932 – Constantin Ionescu

1932-1933 – Dimitrie Bogos

1933-1937 – Ion Costin

Ion Costin a stat la conducerea Primăriei între anii 1938 și 1940, dar a fost unul dintre cei mai de vază primari, întrucât, în timp scurt a reușit să obțină fonduri pentru repararea drumurilor, pentru amenajarea grădinilor publice, a cimitirului eroilor de pe strada Armenească, pentru tipărirea unor cărți care reflectau trecutul istoric al Chișinăului. La fel, a fost primul primar care a decis să sărbătorească aniversarea orașului, cea de 500 de ani în anul 1936.

1937-1938 – Alexandru Sibirski (primar-girant)

1938 – Constantin Dardan

1938 – Reinhold Scheibler

1938-1940 – Vladimir Cristi

1941 – Anibal Dobjanschi

Orașul sovietic

Între anii 1944 și 1989 primarii nu au fost aleși, ci numiți, din cauza activității regimului comunist, în timpul căruia orașul era condus de organizații de partid, sindicale și organizații de tip comsomolist. Timp de 45 de ani, Chișinăul a fost condus de 16 primari.

1944-1946 – Nicolae Vizitei

1946-1950 – Dumitru Smirnov

1950-1953 – Constantin Sablin

1953-1955 – Anatol Mariutin

1955-1959 – Boris Tanașevschi

1959-1961 – Macar Godoba

1961-1966 – Mihail Dieur

1966-1970 – Anatol Damaschin

1970-1973 – Ion Cuschevici

1973-1975 – Vladimir Zaharov

1975-1981 – Nicolae Uzun

1981-1985 – Vladimir Semionov

1985-1987 – Mihail Platon

1987-1989 – Ion Guțu

1989-1990 – Vladimir Dobrea

1990 – Mihai Severovan

Oraș european

În perioada de independență a Republicii Moldova, Chișinăul a avut 10 primari dintre care șase interimari. Cei mai longevivi primari au fost Serafim Urechean (11 ani) și Dorin Chirtoacă (10 ani).

1990-1994 – Nicolae Costin

Nicolae Costin este primul primar al Chișinăului după Proclamarea Independenței Republicii Moldova în anul 1990. Fiind în funcție în perioada 1990-1994, a contribuit la modificarea denumirii străzilor municipiului Chișinău cu un nume cu caracter național (Traian, Ștefan cel Mare, Milescu Spătaru, Eminescu, Creangă, Mitropolitul Bănulescu-Bodoni, București, Calea Ieșilor etc.).

De asemenea, a contribuit, împreună cu ministerele din Republica Moldova, la deschiderea liceelor (român-englez „Mircea Eliade”, român-italian „Dante Alighieri”, român-francez „Gheorghe Asachi” și român-german „Mihail Kogălniceanu”), precum și a bibliotecilor, inclusiv Biblioteca „Onisifor Ghibu”, la redeschiderea bisericilor, inclusiv a Catedralei din centrul Chișinăului, la restaurarea monumentului lui Ștefan cel Mare și Sfânt din Chișinău. Au fost instalate și dezvelite busturile clasicilor limbii române pe Aleea Clasicilor din Grădina publică „Ștefan cel Mare”. A susținut reînvierea tradițiilor legate de sărbătorile creștine (Paștele, Crăciunul), instaurarea tradiției sărbătoririi Zilei Independenței Republicii Moldova și Limbii române.

1994-2005 – Serafim Urechean

Serafim Urechean a condus Chișinăul între anii 1994 și 2005. Sub conducerea lui, Chișinăul a cunoscut o schimbare, periferiile fiind transformate în orășele cu vile și în felul acesta capitala Moldovei a suportat mai bine criza economică a tranziției.

În calitate de Primar al municipiului Chișinău a susținut și a contribuit direct la organizarea mai multor forumuri și conferințe internaționale la Chișinău sub egida ONU, UNESCO, NATO, TACIS etc. De asemenea, este co-autor al monografiei: „Scientific and Technological Achievements Related to the Development of European Cities”, NATO ASI Series. Vol. 9.

 2005-2007 – Vasile Ursu (interimar)

2007 – Veaceslav Iordan (interimar)

Veaceslav Iordan, în perioada sa de conducere, a coordonat soluționarea problemelor infrastructurii gospodăriei comunale, drumurilor, transportului, iluminatului public, serviciilor funerare, spațiilor verzi.

2007-2017 – Dorin Chirtoacă

Dorin Chirtoacă a fost în funcția de primar timp de 10 ani (2007-2018) și este cel mai tânăr candidat pe care l-a avut Chișinăul. Conducerea sa a stârnit diverse reacții în rândul chișinăuienilor, printre care sunt cei care îl susțin și apreciază reformele pe care le-a înfăptuit în capitală și cei care zic că „Chirtoacă e de jină” și e factorul tuturor relelor din Chișinău.

2017 – Nistor Grozavu (interimar)

2017-2018 – Silvia Radu (interimar)

Silvia Radu a intrat în memoria chișinăuienilor prin faptul că a plantat un covor de flori în fața Catedralei Mitropolitane. Compoziţia s-a întins pe o suprafaţă de 450 de metri pătraţi şi număra peste 200 de mii de panseluţe. Peste câteva zile, aceste flori au fost replantate în parcurile din Chișinău.

2018-2019 – Ruslan Codreanu (interimar)

Este primarul care a pus accentul pe crearea confortului pentru copii în grădinițe. În mandatul său el a reconstruit zeci de grădinițe din oraș. De asemenea, în perioada de conducere au apărut primele troleibuze care circulă în suburbii.

2019-8 octombrie 2019 – Adrian Talmaci (interimar)

A deschis evenimentul de restaurare a scărilor din Parcul Valea Morilor.

8 octombrie 2019-10 octombrie 2019 – Andrei Năstase

Curtea de Apel a validat mandatul de primar al lui Năstase, la un an după ce tot CA anulase mandatul acestuia.

10 octombrie 2019-prezent – Adrian Talmaci (interimar)

Așteaptă să ofere fotoliul lui Ion Ceban sau Andrei Năstase.