Academia Suedeză şi-a apărat decizia de a acorda premiul Nobel pentru Literatură pe anul 2019 lui Peter Handke, afirmând că scriitorul austriac a făcut comentarii provocatoare, dar nu a susţinut vărsarea de sânge, potrivit Reuters.

Decernarea prestigioasei distincţii lui Handke a atras critici inclusiv din partea supravieţuitorilor masacrului de la Srebrenica, din 1995, care au solicitat Academiei să revoce premiul în valoare de 9 milioane de coroane suedeze (930 de mii de dolari) anunţat săptămâna trecută, potrivit AGERPRES.

În 2006, Handke a vorbit la funeraliile fostului lider sârb Slobodan Milošević și și-a exprimat totodată sprijinul pentru liderii sârbi bosniaci Radovan Karadžić şi Ratko Mladić, condamnaţi pentru genocid, consideraţi responsabili pentru uciderea a peste 8 000 de bărbaţi şi băieţi musulmani din enclava Srebrenica aflată sub protecţia ONU.

Într-un articol publicat joi în cotidianul suedez Dagens Nyheter, Mats Malm, secretarul general al Academiei Sudeze, a acceptat că Handke a făcut „comentarii provocatoare, nepotrivite şi neclare pe subiecte politice”.

Dar a precizat că autorul romanelor „Goalie’s Anxiety at the Penalty Kick” şi „Slow Homecoming” nu a glorificat vărsarea de sânge şi a condamnat în mod clar masacrul de la Srebrenica.

„Academia […] nu a descoperit nimic în scrierile sale care să constituie un atac asupra societăţii civile sau asupra respectului pentru egalitatea tuturor cetăţenilor”, a scris Malm.

Academia a citat un articol din 2006 publicat în ziarul german Suddeutsche Zeitung în care Handke a spus că masacrul de la Srebrenica este cea mai gravă crimă împotriva umanităţii din Europa de după al Doilea Război Mondial.

Academia a fost forţată să amâne acordarea premiului pentru literatură pe anul 2018 după declanşarea unui scandal în urma căruia soţul uneia dintre membrele prestigiosului for a fost condamnat pentru viol.

Premierul albanez Edi Rama a acuzat Academia de „scăderea valorii premiului” prin decernarea acestuia lui Handke şi „lansarea într-un alt scandal care îi va întina reputaţia decenii de acum încolo”.

Decizia Academiei a fost larg criticată în Albania şi Kosovo, unde un număr estimat de 10 mii de etnici albanezi au fost ucişi, iar aproape un milion au fost nevoiţi să părăsească teritoriul acestor ţări în timpul războiului din perioada 1998-99 purtat de forţele controlate de Milošević.

Munira Subašić, preşedinta asociaţiei Mamele din Srebrenica, care reprezintă supravieţuitorii masacrului din 1995, a declarat pentru Reuters că decizia Academiei Suedeze este „ruşinoasă”.