Centro 73 a fost primul squat declarat din Chișinău, fondat de Anatolie Juraveli ca formă de protest pentru ca monumentul istoric de pe strada Alexei Mateevici 73 să nu fie demolat. Acesta a rezistat din august 2010 până în decembrie 2010.

Ideea squattingului

Squatarea reprezintă ocuparea unei clădiri care nu îţi aparţine prin lege.
Oamenii ocupă clădiri din diferite motive. Pentru unii aceasta este pur şi simplu o soluţie în condiţiile lipsei locuinţei, pentru alţii o şansă de a creea un spaţiu liber – liber de discriminare, liber de prejudecăţi. Pentru mulţi dorinţa de a creea spaţiu pentru culturi şi subculturi.

Există două avantaje principale pentru cei care activează într-un squat:
a) Spaţiul ce a fost abandonat înainte este folosit si e accesibil pentru multe persoane;
b) Clădirea care reprezintă un monument al arhitecturii este protejată de demolare şi poate fi renovată de persoanele care folosesc squatul.

Squaturile sunt menite să fie independente şi autogestionate şi să creeze o alternativă a vieţii de zi cu zi fără discriminare si fără influenţe comerciale sau publicitare. Ele oferă posibilitatea ca orice individ interesat să participe la activităţi socio-culturale, indiferent de situaţia financiară. De asemenea, este o modalitate alternativă de participa în cultură. Cultură ce poate fi nu doar consumată – văzută sau ascultată (de obicei contra-cost) –, ci poate fi şi activ modelată de către cei ce folosesc squatul sau de către vizitatori.

O parte din squaturile ilegale pot decide să devină legale, în cazul în care autorităţile localităţii au dorinţa de a colabora, pentru a le face mai „asigurate”, dar în acelaşi timp reducând din independenţa utilizatorilor şi autonomia squatului.

De ce Centro 73

Denumirea de Centro 73 vine ca o glumă, deoarece proprietarul clădirii la acel moment era italianul Romano Marco, care a cumpărat clădirea de la fostul președinte al Academiei de Științe, Gheoghe Duca, iar aceasta se află pe strada Alexei Mateevici 73.

„Clădirea cu trei apartamente a fost procurată în anul 2005 de preşedintele Academiei de Ştiinţe din Moldova (AŞM), Gheorghe Duca, de la trei persoane fizice diferite. Acestea susţin că au plecat de bunăvoie, fiindu-le indiferent cui vând casa. La rândul său, preşedintele AŞM ne-a spus că a cumpărat imobilul pentru că a vrut să locuiască în faţa Universităţii. Nu cunoaştem care au fost motivele, dar peste doi ani a vândut-o unui cetăţean italian. Potrivit datelor de la Cadastru, clădirea şi terenul aparţin lui Romano Marco, conform contractului de vânzare-cumpărare din 1 octombrie 2007”, scria Timpul în 2010.

Deși Anatolie Juraveli, fondator al „Centro 73”, declara că se vrea crearea unui grup de squateri care să ocupe mai multe clădiri abandonate, acest lucru nu s-a mai întâmplat. A mai fost o încercare de creare a unui nou squat „Ada Kaleh”, pe teritoriul ambasadei Turciei din str. Mateevici, mai puțin cunoscut pentru că nu a apucat să fie inaugurat.

Scopul proiectului Centro 73 era de a crea un loc pentru artişti, muzicieni, activişti motivaţi şi creativi în câmpul socio-cultural autohton, unde s-ar putea lucra fără necesitatea de bani. De asemenea, locul este menit şi pentru orice alt om interesat de a-şi petrece timpul şi de a se bucura de companie şi cultură – dar nu într-un mod obişnuit, ci într-un mod interactiv ce ar permite oricui să participe.

Cât a rezistat squatul?

Activiștii au ocupat clădirea în august 2010, iar în decembrie 2010 aceștia au fost evacuați, în jurul clădirii fiind instalat un gard.

Câteva fotografii de Nata Moraru:

squat1

squat2

squat3