Lista partidelor unioniste din Moldova. De la Chirtoacă, la Pavlicenco, Munteanu și Șalaru

Lista partidelor unioniste din Republica Moldova (într-o ordine aleatorie). 

Partidul Liberal

Lider: Dorin Chirtoacă
Formațiunea este succesoara de drept al Partidului Reformei, constituit la 5 septembrie 1993. Din 2005, formațiunea adoptă denumirea actuală. Președintele partidului este Dorin Chirtoacă, președintele de onoare este fondatorul partidului, Mihai Ghimpu, iar prim-vicepreședinte este Corina Fusu.

Partidul a avut o istorie mai fericită din 2007 până în 2016, de atunci fiind doar pe pantă descendentă. La un moment dat, PL a avut Primăria Chișinăului prin Dorin Chirtoacă, patru miniștri într-un Guvern de Coaliție dar și 15 deputați. Astăzi nu mai au nimic din toate acestea.

Partidul Liberal-Democrat din Moldova

Lider: Tudor Deliu
Formațiunea anterior nu avea o asemenea idee inclusă, însă, din septembrie 2018 partidul a inclus unionismul în statutul său. „Există astfel de discuții, iar dacă analizăm profilul actualilor membri de partid, majoritatea acestora se declară unioniști. Eu sunt absolut de acord cu colegul meu Gheorghe Răileanu, partidul ar trebui să vină cu un mesaj clar către toți cei care împărtășesc idealul Unirii. Cu atât mai mult că, deputații, primarii și mulți dintre membrii noștri au făcut mai mult pentru Unire decât cei care doar au declarat că și-o doresc pe parcursul anilor”, declara vicepreședintele PLDM, Alexandru Bujorean.

Aderența la unionism a venit în special după ce a plecat conducerea anterioară a partidului, care era ocupată de către un fost student la Universitatea Ieșeană Alexandru Ioan Cuza, în prezent, fiindu-i redusă sentința de condamnare pentru trafic de influență cu 681 de zile.

Un emerit membru al său, Maria Ciobanu, și ea promotoare a unionismului, este în prezent deputată în Parlament din partea blocului ACUM; asta deși ea a negat că ar reprezenta PLDM-ul.

Partidul Național Liberal

Lider: Vitalia Pavlicenco
PNL se declară adeptul ferm al doctrinei liberale moderne și se pronunță pentru constituirea Uniunii interstatale România-Republica Moldova, în vederea accelerării procesului de aderare la UE și de soluționare politică definitivă a conflictului transnistrean. În cadrul Congresului de constituire, PNL și-a propus unificarea forțelor liberale din Moldova și redobândirea încrederii în clasa politică națională. PNL se pronunță pentru integrarea Republicii Moldova în NATO și pentru abolirea statutului de neutralitate a Republicii Moldova.

Este de admirat perseverența acestui partid de a fi prezent în toate scrutinele și de a lua tot timpul sub 1 % din voturi. Însă nu sub 1 % procent, ci mult sub 1 %.

Mișcarea Populară Antimafie

Lider: Sergiu Mocanu
Mișcarea Populară Antimafie (abreviat MPA) este un partid politic de dreapta din Republica Moldova care promovează integrarea europeană și NATO, principiile doctrinei liberale și idealul unității naționale românești prin reunificarea Republicii Moldova cu România. Programul său nou este „Republica Unirii”, care are ca scop reformarea Republicii Moldova pentru a o pregăti de o eventuală unire cu România.

Formațiunea a fost foarte aproape de a intra în Parlament în 2014, când a luat aproape 30 de mii de voturi, sau sub 2 %. Pentru a intra în Parlament ar fi trebuit să acumuleze încă de două ori cam atât.

Partidul Verde Ecologist

Lideri: Anatol Prohnițchi
Deși doctrina mizează pe ecologie, partidul este un adept al unirii. În toamna anului trecut, Partidul Verde Ecologist s-a alăturat unei Convenții Euro-Unioniste din care făcea parte și PNL.

Cel mai recent adept, Vitalie Marinuță (Mihai Ghimpu l-a poreclit cândva General Pătlăjică), va candida la funcția de primar al Chișinăului. (Pătlăjică-Ecologie-Floarea Soarelui)

Partidul Democrația Acasă

Lider: Vasile Costiuc
Partidul Democrația Acasă (abreviat PPDA) s-a înregistrat în anul 2011, avându-l în calitate de lider pe Vasile Costiuc, blogger, analist politic. Formațiunea a fost parte la un moment dat din blocul PPEM, condus de Iurie Leancă, pe care l-a părăsit la scurt timp după anunț, neajungând la alegeri. Ulterior, aceștia au luat parte la protestele organizate de către Platforma DA, pe care din nou le-au părăsit. La ultimele alegeri au participat alături de un grup de unioniști, care avea sloganul #FărăFoști. Unioniștii au părăsit însă Partidul, care au plecat la următoarea formațiune.

Partidul Popular Românesc (ex-PLR)

Lider: Vlad Țurcanu
Istoria acestui partid a început într-un îndepărtat 2013. Atunci, 31 de membri ai Partidului Liberal (PL), printre care șapte deputați și doi miniștri, au anunțat că s-au reunit în Consiliul de Reformare a Partidului Liberal (CRPL), cerând convocarea a congresului extraordinar al partidului și alegerea lui Dorin Chirtoacă în fruntea PL-ului, în locul lui Mihai Ghimpu. Pentru că au fost dați afară din partid, în iunie, membrii fac un nou partid, numit Partidul Liberal Reformator.

În 2014 la alegeri, deși s-a propus ca aceștia să meargă pe listele PLDM, propunerea a fost refuzată. Ana Guțu, una din fruntașe a ieșit din partid, iar istoria ei va continua un pic mai jos. PLR a fost acuzat că ar ajunge pe mâinile „interlopilor fugari Țopa”.

După încă patru ani, adică recent, PLR a anunțat că și-a ales o conducere nouă, în frunte cu fostul consilier al lui Nicolae Timofti, Vlad Țurcanu, iar acei câțiva unioniști care au participat pe listele electorale alături de PPDA (Democrația Acasă) s-au alăturat lui Țurcanu.

Partidul Noua Opțiune Istorică

Lider: Victor Alexeev
Partidul este succesoara formațiunii Partidul Național Român care este denumirea simplificată a Asociaţiei Foştilor Deţinuţi Politici şi Victime ale Represiunilor din Moldova (AFDP VRM), denumire care s-a adoptat la Congresul al IV-lea, din 11 iunie 2000, al acestei formaţiuni, fără a renunţa la paternitatea denumirii iniţiale.
Fiind succesorul de drept al AFDP VRM, PNR exprimă şi apără interesele şi năzuinţele foştilor deţinuţi politici şi deportaţi, ale veteranilor de război ai armatei române, ale urmaşilor acestora, precum şi ale altor cetăţeni ai Republicii Moldova.

Din 2013, lider al formațiunii din care fac parte 5 900 de persoane (!) este Victor Alexeev. Ultimul este președintele filialei Partidului Social Democrat din România (PSD) în Republica Moldova, candidând la alegerile Parlamentare pentru Parlamentul României pe circumscripția Republica Moldova, evident, fără succes.

Uniunea Salvați Basarabia

Lider: Valeriu Munteanu
La fel cum Eva a fost creată din coasta lui Adam, așa și USB s-a desprins din Partidul Liberal, asta după ce formațiunea, succesoare a Mișcării Acțiunii Europene, care a fuzionat odată cu Partidul Liberal, aparent, nu a fost bine digerată și a reușit să se desprindă de către această formațiune.

Conform Wikipedia: între 2006 și 2010, președintele MAE a fost Anatol Petrencu. Următorul președinte a fost Veaceslav Untilă, ales în urma congresului extraordinar din 24 ianuarie 2010. În martie 2011, al cincilea congres extraordinar al MAE a decis autodizolvarea formațiunii și fuzionarea cu Partidul Liberal.

În iulie 2019, Mișcarea Acțiunea Europeană își schimbă denumirea în Partidul Uniunea Salvați Basarabia (USB) și îl alege pe Valeriu Munteanu în calitate de președinte al formațiunii.

Partidul Unității Naționale

Lider: Anatol Șalaru
După ce a părăsit PLR, Ana Guțu a declarat că își face un partid nou, numit „DREAPTA”. Numai că formațiunea nu a reușit. Între timp, Anatol Șalaru se ceartă cu Mihai Ghimpu în anul 2016, iese, se aliază cu Ana Guțu și încropesc un nou Partid, Partidul Unității Naționale.

Pentru că a primit cetățenia Moldovei de la Timofti, fostul președinte al României, Traian Băsescu este numit președinte de onoare al Partidului. Toate bine și frumoase, numai că în 2017, Igor Dodon îi retrage cetățenia lui Băsescu, iar astfel potențialul partid unionist tras de locomotiva Băsescu nu mai prinde viteză.

Partidul Acțiunea Democratică

Lider: Mihai Godea
În 2011, înainte de alegeri, un fruntaș al PLDM, Mihai Godea, părăsea cu scandal partidul. După ceva timp, acesta și-a lansat un partid, Partidul Acțiunea Democrată, care nu a mai fost consolidat. Șeful de partid a fost în schimb membru a guvernării democratice a lui Pavel Filip. Totuși, unirea este un lucru pe care îl susține, potrivit unui interviu la tribuna.md:

„Partidul Acțiunea Democratică împărtășește idealurile pro-românești ale membrilor Blocului Unirea, a fost în discuții repetate cu fiecare organizație unionistă, dar are o viziune a sa, fundamentată în experiența politică a ultimelor decenii.

Am subliniat și subliniem: lipsa unioniștilor din alegerile parlamentare din februarie 2019, demonstrată și de prezența scăzută la vot, a dus la rezultatele pe care le avem.

În aceste condiții este nu doar salutabilă, ci și critic necesară inițiativa de a consolida o forță politică unionistă, de a oferi alegătorilor o opțiune politică pro-românească, pro-europeană care să îi mobilizeze să iasă la vot și să încline decisiv balanța puterii în favoarea traseului nostru către România și către UE.”

Partide ce nu au unire în statut, dar au în schimb unioniști pe listă:

Platforma Demnitate și Adevăr

Lider: Andrei Năstase
Partidul Politic „Platforma Demnitate și Adevăr” este un partid politic de centru-dreapta din Republica Moldova, condus de avocatul Andrei Năstase și constituit în urma protestelor antiguvernamentale din 2015–2016. Până în data de 13 decembrie 2015, formațiunea politică se numea Partidul Forța Poporului. Pe listele Partidului din Parlament sunt câteva persoane care au declarat că susțin unirea.

Întrebat de o televiziune rusă dacă susține unirea, Năstase a spus că sunt aiureli, „Trebuie să știți că îmi iubesc țara: m-am născut aici și vreau ca R. Moldova să devină un stat european, cu o justiție funcțională, stat în care să avem dreptul la vot și la informare. Vreau ca să trăim toți în prietenie aici, deoarece noi suntem o societate multiculturală. Eu întotdeauna i-am chemat pe toți oamenii care trăiesc în Moldova la unire între ei. M-am adresat și rușilor, ucrainenilor, găgăuzilor: pe toți i-am chemat la unitate”.

Partidul Acțiune și Solidaritate

Lider: Maia Sandu
Pe lista deputaților din Parlament sunt câteva persoane unioniste. Lidera Maia Sandu a declarat că dacă ar fi un referendum, ar vota pentru unire. „Noi înțelegem că o decizie în această privință nu trebuie să fie luată de partidele politice, ci de întreaga populație a țării, printr-un referendum”, a spus ea.

Partide care au cetățeni români în listă: 

Partidul Democrat

Lider: În căutare (pe 3 septembrie)
Unirea nu a fost niciodată în programele PDM, în schimb este cunoscută prietenia dintre PD și PSD în special la alegerile din România care se desfășoară pe teritoriul Republicii Moldova. Printre deputații din Parlament sunt oameni care au relații speciale cu România și românismul, cum ar fi Andrian Candu sau Monica Babuc.

Partidul Socialiștilor din Republica Moldova

Lider: Zinaida Greceanîi
Pe lista cetățenilor români printre deputații PSRM (din legislatura trecută) erau șase persoane. Era vorba de Alla Dolința, Adrian Lebedinschi, Anatolie Labuneț, Ghenadie Mitriuc, Corneliu Furculiță și Radu Mudreac. În urma alegerilor din februarie 2019 socialiștii au mai câștigat 11 mandate, astfel, numărul de cetățeni români ar putea fi mai mare.

(Dacă am uitat pe cineva, scrieți în comentariile acestui articol)