Măsurile anunțate de către ministra Finanțelor, care au stârnit multe reacții în societate, sunt cauzate și de legea salarizării propusă anterior de către PDM, ultimii fiind astăzi printre cei care critică măsurile de „strângere a curelei” operate de autoritățile noi.
Gavrilița a menționat inițial în conferința de presă despre faptul că țara noastră a primit o veste bună, și anume că „Moldova a primit transferul pentru grantul în valoare de 14,5 milioane de euro pentru suport bugetar”. De ce anume asta e important? Deoarece Comisia Europeană a reluat marți sprijinul bugetar acordat Republicii Moldova, după o suspendare de aproape doi ani cauzată de deciziile luate la Chișinău care au condus la deteriorarea statului de drept (anume, adoptarea sistemului de vot mixt).
Mai multe vești bune
Ministra a menționat că cota impozitului pe venit de 12% (în vigoare din 1 octombrie 2018 n.r.) nu va fi modificată și va rămâne aceeași și pentru persoanele fizice, și pentru persoanele juridice. Autorul reformelor a fost fostul ministru al finanțelor, Ion Chicu.
Acum, veștile proaste
Gavrilița a povestit mai departe despre faptul că Guvernul a adoptat legea salarizării în grabă, și că este nevoie de a face rectificări la buget. Reamintim, reforma salarizării a fost anunțată de către președintele PDM, Vlad Plahotniuc, de la tribuna partidului, numită sugestiv „Salarii bune pentru Moldova”. Ulterior, a fost votată în prima lectură la finalul anului 2018 de Parlament, iar în a doua lectură pe final de legislatură, la sfârșitul lunii noiembrie.
Câteva luni mai târziu, cu o campanie electorală, două guverne și o criză constituțională, noul Guvern este pus în fața faptului de a rezolva această criză și de a da salariile cumva. Reforma, potrivit ministrei, costă cu 1 miliard 19 milioane de lei mai mult decât aceștia prognozau, iar pentru a acoperi gaura financiară, au apelat și la programul FMI, și la UE.
„Legea salarizării are consecințe de termen mediu și lung și respectiv e necesară mobilizarea resurselor pentru a putea acoperi legea salarizării și achita salarii decente”, a menționat ministra Finanțelor. Iar aici, au început a curge veștile proaste.
Prima veste – Anularea măsurilor care permiteau evaziuni fiscale, și anume scutirile pentru magazinele Duty Free și a produselor petroliere din zonele de control vamal.
Iniţiativele de a interzice comerţul în regim duty free la intrarea în ţară au fost mereu salutate de experţi care spuneau că aceasta ar fi fost o facilitate oferită lui Ilan Şor, despre care, se știe că a avut afaceri prospere în acest domeniu.
A doua veste – Anularea unor facilități fiscale la jocurile de noroc, produse din tutun încălzit și țigări fără filtru, HORECA. Iar aici, din nou trebuie de separat fiecare propunere:
# facilitățile fiscale pentru jocurile de noroc – pe acest subiect în Parlament deja este un proiect, înregistrat de către Dumitru Alaiba și Radu Marian. Mai pe scurt, da, Loteria Moldovei avea facilități fiscale. Ați citit corect. Mai multe, aici puteți citi.
# majorarea accizelor pentru tutun încălzit și țigări fără filtru – aici povestea cu IQOS. Reamintim că este vorba, de 20 de mii de „utilizatori” a dispozitivelor de tutun, consumul cărora este accizat de 11 ori mai puțin decât în cazul țigărilor obișnuite. Prevederea a venit peste noapte de la fostul deputat democrat Corneliu Dudnic.
# facilitățile pentru HORECA – Aici, Guvernul Filip a pus o facilitate temporară de a reduce TVA-ul de la 20 la 10%. Anume această măsură a stârnit și cele mai multe discuții, existând reacții de la opoziția Parlamentară, la activiștii civici și la reprezentanții sectorului din ramura de mai sus.
Vestea proastă numărul 3 – Taxe pentru echitate fiscală, precum eliminarea scutirii personale pentru veniturile anuale de peste 360,000 lei. Aici, vor fi eliminate prevederile privind deducerea sumei de până la 500.000 de lei la estimarea venitului impozabil în cadrul controalelor fiscale. Totodată va fi eliminată și scutirea personală pentru veniturile anuale de peste 360.000 de lei. Altfel spus, cei cu venituri mari nu vor mai putea beneficia de scutirea personală, care în acest an este de 24.000 de lei.
Reacții și critici
Dumitru Cebotarescu (proprietar al unui lanț de restaurante): „Modificările care au fost propuse în politica fiscală a „guvernului iute credit”, mai mult seamănă cu hotărârile luate de un manager de creditare și nicidecum cu deciziile unor economiști care se gândesc la dezvoltarea țării”.
Partidul Democrat: „Guvernarea Sandu-Năstase-Dodon bagă mâna în buzunarele oamenilor pentru a acumula venituri la buget”, și „Agenţii economici erau bucuroşi că pot să iasă în legalitate, ca să nu se mai teamă de organele de control şi le mai rămânea şi pentru o bucăţică de pâine”.
Ion Chicu despre măsura cu HORECA: Absolut nejustificată majorarea cotei TVA pentru HORECA. Este impusă obraznic de echipa actuală a FMI, drept răzbunare pentru reforma fiscală, pe care țara a îndrăznit s-o implementeze anul trecut. FMI (echipa/misiunea actuala) nu salută acțiuni, care sporesc independența financiară a țării. Majorarea cotei TVA nu aduce bani suplimentari la buget. Este o tâmpenie să aplici o cotă TVA de 20% pentru acest sector, când în România este 5%”.
Ministra Finanțelor a mai încercat astăzi într-o postare pe facebook să explice situația.
„Am negociat mult pentru a găsi cele mai bune, corecte și puțin dăunătoare soluții fiscale care să afecteze cel mai mic număr de cetățeni. Am lucrat în regim de pompieri, pentru a propune măsuri care vor limita evaziuni fiscale (DutyFree, petrol) și vor promova măsuri care să aducă mai multă echitate fiscală. În scurt timp vom publica analizele realizate de Ministerul Finanțelor asupra impactului, raționamentelor și practicilor internaționale asupra fiecărei măsuri fiscale făcute publice ieri”, a scris aceasta.
Ce înțelegem?
Reamintim despre ceea ce se spunea despre legea salarizării când aceasta a fost adoptată:
Transparency International: „Reforma sistemului de salarizare în domeniul public, anunţată de partidul de guvernământ de la Chişinău drept „majorări substanţiale de salarii”, are şanse să genereze „aşteptări exagerate” şi „dezămăgiri ulterioare”, nedorite pentru o reformă atât de necesară”.
Viorel Gîrbu, expert economic: „Eu mă aştept la probleme la executarea bugetului deja începând cu anul acesta: guvernul va alege priorităţile, va plăti salariile şi pensiile şi va merge înainte cu proiectele electorale – drumurile, Prima casa etc. – dar alte cheltuieli le va transfera pe anul viitor, adică nu va executa legea bugetului. În 2019 problemele se vor amplifica”.
Iar expertul Iurie Morocotîlo, economist la „Expert-Grup”, spunea în 2018, în momentul anunțului cu „salarii bune pentru Moldova că „la anul, în buget, vor intra mai puțini bani din cauza reformei prin care s-a micșorat impozitul pe venit. Respectiv, există riscul ca pentru alte domenii să se aloce mai puțini bani”.
De aici, revenim la un citat al celui care a precedat actuala ministră, Ion Chicu. „Eu mă voi abține de la orice comentariu la acest subiect. Cel puțin, pe perioada primelor 100 de zile de mandat a conducerii noi.”
