După aproape șapte ani de artă independentă, spațiul Spălătorie nu va mai găzdui Teatru-Spălătorie. Ultima petrecere a avut loc weekendul trecut. Locul care a înghițit și a răspândit atâta talent și libertate și-a reunit prietenii, cei care au fost alături în tot acest timp în cadrul discuțiilor, atelierelor, spectacolelor, performance-urilor, prelegerilor sau proiecțiilor. Noi i-am întrebat pe câțiva dintre ei ce rol a jucat acest loc în viața lor.
Veronica Țurcanu: Când spun Spălătorie zic întâi de toate teatru, nu neapărat o clădire, o scenă, mai degrabă un grup de oameni. Oameni care mi-au arătat spectacolul documentar, fără costum, cu pâine și cârnaț, cu nud, mai mult pe întuneric, așa ca în viață.
Era o chestie serioasă, acolo am învățat cuvântul performance, la care veneam cu 30 minute în avans ca să nu pierd locul rezervat din timp prin telefon sau mail. Vorbeam despre lucruri despre care până atunci am tot tăcut, ieșeam din sală la scene de violență, discutam mult după. Era revoluționar. Era necesar.
Astăzi nu mai există un loc pe care să îl numești Spălătorie, și oricât n-ar fi de trist asta e ok, pentru că doar într-un oraș fără Spălătorie poate apărea o Spălătorie. Totul depinde de oameni.
Cristian Sochircă: Dacă pentru unii Spălătorie a fost un local, teatru sau bar, pentru mine Spălătorie a fost o mişcare, un val. DJ-ingul a devenit un hobby pentru mine, anume datorită petrecerilor organizate de Spălătorie, şi am avut parte de multe momente frumoase acolo. Fie că era vorba de „Funky Nights”, „Vineri pe vinil”, „Urban Beatz” sau „Little Friday”, am întâlnit multă lume interesantă şi am avut parte de vibe-uri pozitive. Sper la o redeschidere, şi la noi colaborări şi impresii! Fresh Sly.
Nata Moraru: Va iubesc și o să îmi lipsiți. Chiar dacă de aproape 5 ani sunt departe. De fiecare dată când revin la Chisinau i’m really looking forward to Spălătorie. În Chișinău voi ați fost preferații mei „angajatori”. Sunteți preferații mei în toate. Cei mai frumoși oameni i-am fotografiat la Spălătorie, la spectacolele voastre și la after parties. Pentru multi ați fost a doua casa. Much much love.
Cristina Robu: Barul Spălătorie a fost un loc magic. El a reușit să fie și spiritual, și exuberant, și intim, și festiv. De bun gust fără a fi snob, el a fost mereu plin de oameni dragi până la lipsa oxigenului și a dăruit bucurii imense tuturor celor care i-au coborât scările. Un loc angajat social, politic, emoțional și intelectual, el a adunat multă lume bună și a promovat niște valori umane importante cum sunt libertatea, egalitatea, fraternitatea, bunătatea și distracția. Mulțumim pentru 7 ani de dragoste.
Mihai Pociumban: Pentru mine, Teatrul Spălătorie mereu a însemnat un loc unde poți fi. Aș spune că e un manifest al libertății de gândire și exprimare. Locul unde se adunau oamenii diferiți, se făcea teatru diferit și party-uri diferite. Aș vrea sa zic mai multe, dar nici nu știu ce…
Marin Basarab: Spălătorie nu este un club, la fel cum CBGB din New York nu este un club. Spălătorie este o comunitate, o adevărată societate chiar. Timp de 7 ani Spălătorie i-a adunat sub același acoperiș (sau în afara lui) pe toți oamenii din oraș care-și doreau altceva, altfel de spectacole decât cele puse la teatrele de stat, alte filme decât cele rulate la Patria, altă muzică decât tot rahatul comercial din majoritatea cluburilor din capitală. Locul Spălătorie s-a închis, însă comunitatea a rămas. Spălătorie înseamnă un ultras care bea o bere cu un afroamerican din Nigeria, sau un gopnic de la Mircea cel Bătrân care ciocnește un 50 de kakashka cu un homosexual ascultând împreună o manea, ca după asta să treacă la un Death Grips, și mai apoi la o piesă de Vivaldi. Diversitate, libertate, dragoste și respect – asta înseamnă Spălătorie. Și nu, Spălătorie nu s-a închis, o bucată din ea e în fiecare din noi, Spălătorie încă activează, în sufletul omuleților care ieșeau în fiecare duminică dimineață în patru labe de acolo. Așa că Show Must Go On!
Administratorii au spus că în toamnă vor începe să lucreze la un nou spectacol, o co-producție cu Schauspielhaus Graz. În 2018 vor mai colabora cu Theater Rampe Stuttgart și Hebbel am Ufer din Berlin: „Vom continua să facem ceea ce știm cel mai bine și ce ne place cel mai mult- teatru. Teatru politic, teatru documentar, teatru care vorbește despre noi, despre problemele noastre… Și de ce nu, la un moment dat vom găsi un alt spațiu care să ne găzduiască”, au scris aceștia în descrierea evenimentului de pe Facebook.
Teatru-Spălătorie este o inițiativă de artă independentă, care-și are rădăcinile în anul 2010 din nevoia de a crea un concept artistic care ar oglindi problemele societății contemporane din Moldova, sau mai bine zis, o platformă pentru promovarea artei contemporane din țara noastră. Din momentul lansării către publicul larg, aici au avut loc nenumărate show-uri, prezentații, discuții, dezbateri, prelegeri, ateliere și proiecții. Pe parcursul anilor, aici au fost invitați numeroși traineri talentați din Polonia, România, Germania și Marea Britanie.
Întrucât, prezentările și evenimentele organizate aici au fost autofinanțate, anul trecut, Teatru-Spălătorie a lansat o campanie de strângere de fonduri pentru a suplini finanțarea oferită de anumite organizații private și instituții publice. Atunci s-au strâns doar 3 000 de euro din cei 12 000 țintiți.
