În studiul „Biserică și Stat în Republica Moldova” elaborat la inițiativa Departamentului Justiție și Drepturile Omului al Fundației Soros-Moldova, inițiatorii au urmărit mai multe subiecte sociale și cum acestea se văd în Republica Moldova. Opiniile exprimate în publicaţie aparţin autorilor şi nu reflectă neapărat poziţia Fundaţiei.
Întreruperea voluntară de sarcină, sau avortul, este un subiect actual în toate țările cu populație majoritar creștină. Toate bisericile creștine resping cu fermitate avortul, condamnând deopotrivă femeia și medicul implicați. În același timp, în numeroase țări și în special în spațiul fost comunist, avortul rămâne o metodă importantă de control al nașterilor, din cauza slabei utilizări a altor metode contraceptive. Moldova nu face excepție: conform datelor oficiale, în ultimii ani, numărul avorturilor declarate a fost de aproximativ 14.000 anual, sau 15 la fiecare o mie de femei de vârstă fertilă.
Majoritatea avorturilor sunt motivate social și economic și nu medical. Apare deci un conflict între valoarea morală declarată și practică.
Pentru a măsura gradul de acceptare morală a întreruperii de sarcină, s-a cerut respondenților să spună în ce măsură consideră avortul justificat, pe o scală de la 1 la 10, unde 1 înseamnă că nu este justificat deloc, iar 10 înseamnă că este total justificat. Aceeași întrebare a fost folosită în ediția 2008 a cercetării internaționale European Values Study (EVS), ceea ce ne permite să observăm și evoluția în timp. În graficul alăturat au fost grupați respondenții în trei categorii: „conservatori” (răspunsurile 1-3 pe scala de la 1 la 10; roșu pe grafic), „liberali” (răspunsurile 8-10; albastru) și „neutri” (mijlocul scalei, răspunsurile 4-7; gri)
Urmărind culorile, se poate lesne observa că ponderea „conservatorilor” este cu mult mai mare decât cea a „liberalilor”, însă scade în timp. Întrebarea „Sunteți de acord cu întreruperea voluntară a sarcinii (avortul) atunci când părinții nu-și doresc copilul?” introduce alături de dimensiunea morală și un context concret. Strict în paradigma etică, respondenții resping avortul ca nejustificat. Dacă adăugăm o situație concretă în care se pot regăsi – părinții nu doresc copilul – lucrurile devin ceva mai nuanțate. Cei ce resping complet ideea sunt în continuare majoritari, 53%, dar 37% spun că ar accepta o așa decizie în anumite situații, iar 6% – în orice situație.
O serie de întrebări care includ situații și mai concrete ne indică principalele condiții în care cetățenii Moldovei acceptă avortul: dacă viața mamei este în pericol (65%) sau dacă copilul s-ar putea naște cu boli grave (57%). Ambele sunt de natură medicală. Celelalte motive testate, de natură socială sau economică, au fost respinse de majoritatea respondenților, așa cum arată graficul de mai sus.
Persoanele mai în vârstă, cu studii și resurse mai puține, din mediul rural, sunt mai conservatoare, adică resping în mai mare măsură avortul, în toate situațiile. Surprinzător, spre deosebire de alte țări, femeile sunt ceva mai conservatoare decât bărbații. În grupa de vârstă 35-44 de ani, procentul celor care spun că nu acceptă avortul este cel mai scăzut, 44%. Foarte probabil aici găsim persoanele care se imaginează cel mai ușor într-o așa fel de situație.
Despre studiu
Raportul de cercetare prezintă analiza datelor rezultate dintr-un demers complex de cercetare, realizat la inițiativa Fundației Soros-Moldova, în perioada august-octombrie 2016. Cercetarea a inclus o componentă cantitativă (sondaj de opinie reprezentativ național) și una calitativă (interviuri aprofundate și discuții de grup). Datele au fost culese de compania CBS-AXA, iar instrumentele (chestionarele și ghidurile de interviu) au fost proiectate de o echipă internațională de cercetători: Ovidiu Voicu, Jennifer Cash, Victoria Cojocariu.
Universul studiului: populația prezentă, în vârstă 15+ ani, cu excepția regiunii din stânga Nistrului. Mărimea eșantionului: 2090 de interviuri. Perioada de colectare a datelor: 8 august – 21 septembrie 2016.
