Pe 28 martie, Igor Dodon și-a prezentat raportul la 100 de zile de activitate. La începutul discursului său, președintele a menționat că, în aceste trei luni, încrederea în instituția prezidențială a crescut în mod considerabil. Acest fapt s-ar confirma, conform spuselor președintelui, prin sutele de adresări recepționate de Președinție în fiecare zi. În raportul său de activitate, Igor Dodon a enumerat șase obiective principale în jurul cărora și-a concentrat atenția în aceste 100 de zile.
Obiectivul 1. Relația cu Federația Rusă
# Au avut loc două vizite la Moscova, pe 17 ianuarie și 17 martie. Ca scopuri, Dodon și-a propus rezolvarea problemei migranților și revenirea produselor moldovenești pe piața rusească. Din cele 50 de mii de persoane care au interdicție de a intra pe teritoriul Rusiei, 17 000 au fost amnistiați, iar în prima etapă, 10 000 de persoane care se află în Rusia și au comis încălcări au putut să-și legalizeze șederea. „La rugămintea mea personală, domnul Putin a dat indicații și s-a luat decizia ca legalizarea să fie prelungită până pe 12 mai”, a spus Dodon. De asemenea, el a mai declarat că următoarea posibilitate să discute cu liderul de la Kremlin va fi probabil pe 9 mai, la Moscova. Dodon spune că Putin l-a invitat pentru a lua parte la evenimentele dedicate „Zilei victoriei”.
# Pe 17 martie la Moscova a avut loc un for economic la care au participat peste 100 de agenți economici din Republica Moldova și Federația Rusă. „La sfârșitul lunii aprilie câteva persoane importante din businessul rusesc vor veni la Chișinău. De asemenea vor avea loc și alte evenimente, în cadrul cărora, președintele asigură că vor veni oameni cu investiții concrete pentru economia moldovenească.
# „Am inițiat un nou Acord de Parteneriat Strategic cu Rusia. Pe data de 3 aprilie va avea loc un for unde se vor discuta subiecte legate de Uniunea Euroasiatică. Indiferent de poziția prim-ministrului, noi vom semna un acord de colaborare cu Uniunea Euroasiatică. „Vreți să începeți să blocați inițiativele președintelui? O să începem și noi să vă blocăm inițiativele”, a spus Dodon cu referire la Guvern.
Obiectivul 2. Alegeri parlamentare anticipate
Dodon a făcut trimitere la „unele discuții private” cu politicieni europeni care i-ar fi spus că: „Acest Parlament este unul legal, dar nu unul legitim”. La acest capitol, Dodon a spus că a inițiat această discuție, inclusiv cu oponenții săi, dar că „nimeni nu a vrut acest lucru”. Pe această cale, el a amintit despre necesitatea, din punctul său de vedere, a acordării a cinci drepturi suplimentare președintelui țării, printre care și dreptul de a dizolva Parlamentul.
Obiectivul 3. Problema transnistreană
Dodon a enumerat câteva realizări:
# Întâlnirea cu liderul de la Tiraspol, Vadim Krasnoselski.;
# Reluarea activității comisiei unificate de control, simplificarea procedurii de înregistrare și evidență la trecerea postului de control pentru cetățeni;
# Crearea unei platforme unice cu Guvernul și Parlamentul pentru rezolvarea problemei transnistrene. „Au avut loc deja trei ședințe. Am convenit că ar fi bine să aprobăm o declarație politică a Parlamentului Republicii Moldova și este și un proiect care sper să fie aprobat. Va avea loc o nouă întâlnire cu liderul de la Tiraspol pentru a decide cum se implementează aceste măsuri.”
Obiectivul 4. Neutralitatea Republicii Moldova
Pe 7 februarie a avut loc vizita oficială la Bruxelles. Potrivit lui Dodon, poziția oficialilor de la Bruxelles a fost tolerantă și chiar încurajatoare față de semnarea unui acord cu Uniunea Euroasiatică. Dodon a reiterat că poziția categorică față de NATO nu se va schimba, iar în acest sens va semna un document scris cu NATO cu privire la respectarea neutralității Republicii Moldova și va insista să fie aprobat un proiect de lege care se referă la neutralitate.
Obiectivul 5. Interzicerea unionismului
Realizările enumerate:
# Proiectul de lege pentru interzicerea unionismului;
# Inițiativa de declararea a zilei de 2 februarie – zi a statalității;
# Inițiativa de predare în școli a „Istoriei Moldovei”;
# Au fost lansate acțiuni de educație patriotică și de combatere a lichidării statalității. Dodon a mai menționat aici că a cerut și demisia ministrei Educației, Corina Fusu. Motivul invocat de el este semnarea circularei conform căreia, în perioada 27-31 martie 2017, atunci când se marchează Săptămâna Educației Istorice, în instituțiile preuniversitare se organizează activități dedicate marcării a 99 de ani de la adoptarea deciziei Sfatului Țării din 27 martie 1918 privind Unirea Basarabiei cu România.
Obiectivul 6. Relansarea țării
Realizări enumerate:
# Componența Consiliului Superior de Securitate are o nouă componență, fără lideri politici;
# Inițiativa legislativă cu privire la anularea legii cu privire la furtul miliardului;
# Elaborarea Programului „Economie, dezvoltare și dreptate socială”;
# Crearea Consiliul Economic pe lângă președintele țării;
# Vizitele în mai multe raioane ale țării și întrevederile cu diaspora.
La final, Igor Dodon a semnat un decret pentru organizarea unui referendum. La aceasta, cetățenii vor trebui să răspundă cu „da” sau „nu” la următoarele întrebări:
# Doresc sau nu cetățenii să anuleze „legea miliardului”?
# Să i se ofere sau nu președintelui țării dreptul constituțional de a dizolva Parlamentul și de a organiza alegeri anticipate?
# Doresc sau nu cetățenii să se reducă numărul de deputați în Parlament, de la 101 la 71?
# Vor cetățenii sau nu să se studieze în școli disciplina „Istoria Moldovei”?
Potrivit lui Dodon, referendumul va fi desfăşurat pe 24 septembrie 2017, iar această decizie nu poate fi anulată.
