Participarea egală a femeilor şi bărbaţilor în viaţa politică constituie un element de bază al democraţiei şi un obiectiv important al Republicii Moldova. În pofida progreselor în domeniul egalității de gen, femeile continuă a fi semnificativ sub-reprezentate în Parlament, Guvern, organele elective locale.
Platforma pentru Egalitate de Gen a analizat inițiativa cu privire la instituirea sistemului electoral uninominal, înregistrată în Parlamentul R. Moldova și a ajuns la concluzia să nu susţină acest proiect de lege, optând în continuare pentru sistemul proporțional existent, un sistem mult mai prietenos promovarii femeilor și care sporește numărul acestora în organele decizionale, prin aplicarea cotelor minime de reprezentare de 40% pentru ambele sexe.
Redacţia actuală a proiectului de lege privind instituirea sistemului electoral uninominal nr.60 din 14.03.2017 nu prevede măsuri de respectare a cotei de 40%, adoptată prin legea nr.71 din 14 aprilie 2016, astfel anulând noile măsuri afirmative legiferate în anul 2016 întru asigurarea egalităţii de gen în funcţiile de luare a deciziilor. Opinia reprezentanţilor societății civile bazată pe analiza experienţelor de reprezentare echitabilă a femeilor și bărbaților în ţările membre ale Uniunii Europene, cât şi a statelor membre ale OSCE, susține că sistemul proporţional existent, cu aplicarea cotelor prevăzute de actuala legislaţie este cel mai eficient pentru asigurarea de facto a egalității de gen. Acesta obligatoriu trebuie să cuprindă introducerea prevederilor de plasament, astfel încât cota procentuală să se aplice pentru fiecare quintilă/decilă din lista candidaţilor. Prin urmare este imperativă asigurarea egalităţii de gen prin aplicarea cotei minime de reprezentare pentru femei şi bărbaţi, adoptată prin legea nr. 71 din 14.04.2016, în contextul angajamentelor internaționale ale Republicii Moldova de a asigura respectarea și punerea în aplicare a principiilor fundamentale democratice și ale statului de drept.
Cadrul legal şi instituţional al unei ţări poate avea un impact semnificativ asupra reprezentării femeilor în politică. La prima vedere factori neutri, precum sistemele electorale, pot avea efecte multiple asupra participării femeilor în politică.
Evidenţele empirice demonstrează că ţările care aplică sisteme proporţionale asigură o pondere mai mare a femeilor în parlament în comparaţie cu ţările cu sisteme electorale majoritare (uninominale). Elemente structurale ale sistemelor electorale au fost recunoscute drept factori care influenţează şi afectează negativ reprezentarea femeilor.
Sistemele majoritare nu sunt prietenoase pentru femeile candidate. Datele statistice demonstrează că în 2012 femeile au obţinut în medie doar 14% de mandate în sisteme uninominale. Din cauza tipului „câstigătorul ia tot” a acestui sistem, partidele politice încearcă să maximalizeze şansele nominalizând “cei mai siguri” candidaţi. Aceasta descurajează partidele politice de la selectarea candidaţilor “mai puţin tradiţionali”, în mod special femeile sau membrii grupurilor minoritare. Experienţele, de asemenea, demostrează că partidele frecvent nominalizează femei în circumscripţiile în care şansele partidului de a câştiga sunt diminuate.
Experiența Moldovei (în cazul candidaților la funcția de primar în circumscripțiile mari) cît și cea internațională arată că țările care aplică un sistem electoral majoritar au un număr mai mic de femei (și tineri) aleși în funcții elective. Elemente structurale ale sistemelor electorale au fost recunoscute drept factori care influenţează şi afectează negativ reprezentarea femeilor.
La nivel internaţional cotele sunt divizate în cote de nominalizare (sau cote de intrare/proces) şi mandate rezervate (cote de rezultate). Aplicarea cotelor de nominalizare reprezintă forma cea mai frecventă de asigurare a egalităţii de gen în sistemele majoritate, proporţionale şi mixte. Acestea sunt modalităţi de recunoaştere a subiectivităţii politice, un fel de „drept subiectiv colectiv”. Acest drept, însă, nu depăşeşte „dreptul la mandate de reprezentare”. Franţa şi Uzbekistan sunt două ţări care utilizează cotele de nominalizare în sisteme pur uninominale.
De exemplu, utilizarea cotelor de nominalizare în Franţa a sporit participarea femeilor cu aproximativ 27 %. Franţa a devenit astăzi un exemplu de aplicare a cotelor de nominalizare în sistem uninominal. Legea parităţii din Franţa, adoptată în anul 2000, a fost o simplă inovație menită să stimuleze partidele politice pentru a nominaliza un număr egal de femei şi bărbaţi la alegerile parlamentare. Actualmente partidele din Franţa care nu prezintă 50 de procente de candidaţi de acelaşi sex sunt sancţionate.
Ţările, care aplică sisteme proporţionale, asigură o pondere mai mare a femeilor în parlament în comparaţie cu ţările cu sisteme electorale majoritare (uninominale). Conform statisticii de reprezentare a femeilor în Parlament pentru anul 2017, de pe platforma Uniunii Inter-parlamentare (IPO)[1], dintre cele 10 ţări cu cea mai mare reprezentare a femeilor în Parlament, 6 au un sistem electoral propoţional sau proporţional în 2 niveluri (PR-II) (Rwanda – 61,3 %, Islanda (PR-II) – 47,6 %, Suedia – 43,6 %, Africa de Sud – 42,1%, Finlanda – 42%, Ecuador – 38 %), 3 ţări – sistem electoral mixt (Bolivia – 53,1 %, Senegal – 42,7%, Mexic – 42,6%) şi doar o ţară – majoritar (Cuba – 48,9%).
Prin urmare este imperativă asigurarea egalităţii de gen prin aplicarea cotei minime de reprezentare pentru femei şi bărbaţi, adoptată prin legea nr. 71 din 14.04.2016, în contextul angajamentelor internaționale ale Republicii Moldova de a asigura respectarea și punerea în aplicare a principiilor fundamentale democratice și ale statului de drept.
În contextul celor menționate mai sus, Platfroma pentru Egalitatea de gen nu susține proiectul de lege în cauză și consideră că adoptarea acestuia va reduce semnificativ reprezentarea femeilor în Parlament.
