Mai multe fructe și legume proaspete pentru copii – aceasta și-a propus să obțină Ministerul Sănătății prin decizia recentă de a exclude din alimentația copiilor din instituțiile de învățământ carnea procesată și mezelurile, precum și de a reduce consumul de zahăr și de făinoase. Astfel, masa copiilor din Moldova ar trebui să arate din ce în ce mai mult ca cea a semenilor lor din instituțiile de învățământ din țările UE, iar, odată ajunși maturi, ei să opteze pentru un mod sănătos de viață. Țara noastră nu este prima care se preocupă de acest subiect. Alimentația copiilor din țările Uniunii Europene se află demult pe agenda autorităților de la Bruxelles…
Era ora mesei. Pe holurile grădiniţei-creşe nr. 227 din municipiul Chişinău era linişte, se auzeau doar sunetele unor linguri care atingeau uşor vasele de porţelan. Micuţii din Grupa „Fluturaşul”, care în această toamnă îşi vor lua zborul spre școală, încă nu mâncaseră și așteptau, cu mâinile spălate, ca educatoarea să-i cheme la masă.
În acea zi, la prânz, copiii de la această grădiniță aveau în meniu supă de mazăre pentru felul întâi, paste cu pârjoală, salată din varză și morcov proaspăt, și compot de mere proaspete. „Oho, supă de mazăre!”, a exclamat Nicușor, un băiețel de șase ani care îşi mângâia burtica, semn că adoră acest fel de mâncare. În schimb, colega lui, Evelina, imediat cum s-a așezat la masă, a împins ușor farfuria de paste. „Ei nu îi este recomandat, are unele probleme de sănătate”, ne-a spus educatoarea Nelea Popovici.
Mâncare dietetică pentru copiii cu probleme de sănătate
Victoria Rață, asistenta medicală a grădiniței, ne-a spus că pentru copiii care, din cauza unor afecțiuni de sănătate, au un regim special, este pregătită mâncare separată. „Unora le este interzisă varza, altora mazărea. Ținem cont de aceste indicații în hrana copiilor”, a precizat asistenta medicală. Ea a menționat, totodată, că micuții primesc zilnic toate caloriile necesare pentru creșterea și dezvoltarea lor. „Avem carne, pește, lapte, fructe și legume. Meniul este destul de diversificat”, a adăugat doamna Rață.
În replică, autoritățile spun că elevii din instituțiile școlare, dar și micuții din grupele preșcolare de la grădinițe nu sunt hrăniți sănătos, iar în consecință, tot mai mulți copii suferă de afecțiuni gastrointestinale. „În grădinițele și școlile din țară meniurile sunt învechite, iar felul în care se prepară hrana pentru copii nu corespunde nici cerințelor naționale, nici celor internaționale. Am depistat cazuri când, de trei ori pe zi, copiii sunt hrăniți doar cu terciuri, care conțin mult zahăr și glucide”, a declarat Iurie Pânzaru, directorul Centrului Național de Sănătate Publică. Mai mult, în cadrul unei conferințe de presă, acesta a mai menţionat că, în urma unor analize efectuate de instituție, s-a descoperit că în anii 2013-2015 copiii au primit doar circa 40% din necesarul de consum natural recomandat din produsele lactate, fructe și legume proaspete etc.
Excluderea mezelurilor și a cărnii procesate
Deoarece sănătatea copiilor de la noi este tot mai șubredă din cauza alimentației nesănătoase, la sfârșitul lunii aprilie a.c. Ministerul Sănătății (MS) a emis un ordin prin care, începând cu iunie 2016 (de când sunt organizate concursurile publice pentru achiziția produselor alimentare pentru a doua jumătate a anului curent), este interzisă includerea în meniurile instituțiilor de învățământ preșcolar și școlar a produselor din carne procesată cu adaos alimentar. Potrivit MS, în prezent, specialiștii elaborează meniuri noi pentru instituțiile de învățământ din toată țară, care vor include mai multe fructe și legume în stare proaspătă.
Mai multe fructe și legume și pentru copiii din statele membre UE
Prevederi similare au fost și urmează să mai fie puse în aplicare în mai multe țări din Uniunea Europeană, alimentația corectă și sănătoasă în instituțiile de învățământ fiind un subiect ce se află permanent în vizorul autorităților comunitare. Astfel, în aprilie 2016, statele membre ale UE au aprobat o nouă schemă de distribuție a laptelui, fructelor și legumelor în școli, de care în prezent beneficiază peste 20 de milioane de copii. Într-un comunicat de presă emis recent de Comisia Europeană, Comisarul european pentru Agricultură și Dezvoltare rurală, Phil Hogan, a declarat că această decizie adoptată de statele membre UE este necesară pentru sănătatea copiilor din țările membre: „Aceasta este o măsură importantă pentru a aduce schimbări durabile în obiceiurile alimentare ale copiilor și pentru investiția într-un stil de viață sănătos, ca răspuns la provocările cu care societatea noastră se confruntă”, a specificat oficialul.
Fenomene globale, dar… reparabile
În același comunicat al Comisiei Europene este menţionat faptul că, în majoritatea ţărilor comunitare, copiii consumă mai puţine fructe și legume, înregistrându-se o doză sub raţia alimentară zilnică recomandată. La fel, autorităţile europene au constatat că și consumul laptelui este în scădere, copiii orientându-se către produse procesate. Tocmai de aceea s-a decis luarea unor măsuri mai radicale și mai rapide în acest sens.
***
Articol realizat de Asociaţia Presei Independente (API) cu suportul financiar al National Endowment for Democracy (NED). Citiţi „Obiectiv European” pe pagina web www.api.md
Lilia Zaharia
reporteră „Obiectiv European”
