În trecut oamenii mergeau la mormintele rudelor decedate unde le pomeneau aducând puţină mâncare şi daruri tradiţionale – pască, ouă roşii şi vin. Acum însă, această sărbătoare a devenit foarte somptuoasă, oamenii îşi etalează hainele şi darurile scumpe, făcând mai rău celor pe care ar trebui să-i ajute de fapt pomenindu-i. Natalia Grădinaru, doctor în istorie şi etnolog la Centrul de Etnologie al Academiei de Ştiinţe a Moldovei, a declarat pentru IPN că darurile scumpe şi „zgomotoase” nu sunt specifice la Paştile Blajinilor.
Etnologul a remarcat că nu sunt diferenţe prea mari în felul cum se marchează această zi în diferite regiuni ale ţării, dar în unele localităţi la cimitir se merge duminica, în altele se merge lunea şi diferă un pic după darurile care se oferă. „Aceasta este sărbătoarea de pomenire a morţilor. Se consideră că ei sunt alături de cei vii în această zi. Această sărbătoare simbolizează învierea celor adormiţi”, a remarcat Natalia Grădinaru.
Darurile tradiţionale sunt pasca, oul roşu şi vinul. „Darurile diferă de la o regiune la alta prin pâinea care se oferă. În unele regiuni se dă pasca, din aluat şi brânză. În alte regiuni se dă „gemenele”, un fel de pâine împreunată care se dă naşilor, rudelor apropiate. În unele regiuni se oferă veselă cu mâncare. Pe lângă darul tradiţional se oferă şi bucata de prosop care simbolizează puntea de trecere din lumea celor vii în lumea celor morţi”, a comunicat etnologul.
Potrivit Nataliei Grădinaru, ceea ce se oferă mai mult acum, vesela şi oricare alte daruri care produc zgomote, nu sunt daruri specifice Paştilor Blajinilor. „Acestea se dăruiesc mai mult de Duminica Mare, când se spune că spiritele rele vin în această lume şi ele trebuie speriate de aceste sunete. Conform tradiţiei nu e corect să se ofere astfel de daruri de Paştile Blajinilor”, a remarcat etnologul.
Ceea ce observăm astăzi la această sărbătoare, opinează etnologul, e că se face o paradă de modă, o sărbătoare în care se etalează avuţia, oamenii vin să demonstreze îmbrăcăminte şi daruri scumpe, vin să bea şi să mănânce. Natalia Grădinaru a subliniat că şi slujitorii bisericii spun că astfel oamenii mai mult îngreunează starea celor decedaţi.
Etnologul spune că în trecut oamenii pomeneau morţii cu ceea ce aveau, dădeau darurile celor săraci şi nevoiaşi, acum se oferă mai multe între rude. Dar de fapt ar trebui să se dea darul tradiţional, oamenii să fie mai moderaţi, mai liniştiţi, să mănânce şi să bea mai puţin. În trecut oamenii veneau la mormânt cu puţină mâncare şi firimiturile care rămâneau simbolizau că e ceea ce au dorit cei decedaţi şi că aceasta a ajuns la ei.
