Așa cum se întâmplă de obicei, dragostea față de carieră se naște în familie. În cazul Stelei Bivol, aceasta s-a născut în jurul meselor de familie, unde părinții, ambii medici, discutau cazuri clinice, față de care copiii nu au rămas indiferenți. După studiile în medicină, Stela a ales să activeze în domeniul sănătății publice, iar de cinci ani, face cercetări la Centrul pentru Politici și Analize în Sănătate din Chișinău.
„Am mers la medicină destul de conștientă de alegerea mea”
Încă din timpul studenției începea să lucreze la fundația Soros ca asistent de programe în domeniul sănătății publice. I se deschidea o lume nouă într-o perioadă de criză în Republica Moldova, înaintea apariției asigurărilor de sănătate, atunci când medicii erau prost plătiți, iar pacienții – prea supărați din cauza lipsei de acces la servicii. „Era o perioadă dificilă, iar acest domeniu deschidea o poartă nouă de posibilități”, povestește Stela, posibilități ce i-au așternut în față o carieră ce avea să-i solicite multe responsabilități.
S-ar crede în exterior că medicii își trimit copiii la medicină ca să-i încurajeze să le calce pe urme, povestește Stela. Ea însă spune că a mers la medicină contrar voinței părinților, fiind fascinată de procesele de identificare a diagnosticelor care deseori aveau loc acasă. „Pe la 13 ani decideam ce vreau să fac în viață și astfel am mers la medicină destul de conștientă de alegerea mea.” Când a deschis însă poarta către sănătatea publică, i s-a părut mult mai interesant ceea ce se afla dincolo. Timpul a arătat că decizia ei a fost una bună și astfel nu i-a părut rău niciodată că nu a făcut medicină practică. „Domeniile sunt legate, doar că nu întotdeauna această legătură e vizibilă.”
„Prin anii ’90 noi eram unii dintre primii din zona noastră care preluau idei bune pentru sistemul de sănătate”
În 2002, Stela era selectată pentru a urma un curs de masterat în sănătatea publică la o universitate din Boston printr-un program de burse. Acolo, ea a avut parte atât de instruire bună în domeniul sănătății internaționale și epidemiologiei, specialitatea studiată, cât și de o experiență internațională frumoasă: de exemplu în primul semestru, grupul de studiu întrunea 40 de studenți din 26 de țări.
„Prin anii ’90 noi eram unii dintre primii din zona noastră care preluau idei bune pentru sistemul de sănătate”, spune Stela cu referire la dezvoltarea domeniului în Republica Moldova, ceea ce a fost un avantaj pentru specialiștii de aici, întrucât Stela povestește că a fost solicitată în tot spațiul Asiei Centrale și al Europei de Est. „Problema noastră e că multe dintre aceste idei se află mult timp pe hârtie și nu sunt implementate, rămânând astfel la jumătate de drum.” Pe de altă parte, în ultimul deceniu s-a ajuns la o saturație de idei noi. „Trebuie de schimbat anumite structuri și de modificat modul în care oamenii sunt obișnuiți să lucreze. Da, toată lumea e de acord că e bine să te alimentezi sănătos și să faci sport, dar când le spui că trebuie să vândă mai puțin alcool și mai puține țigări, eventual să crești și accizele la vânzarea acestora, te confrunți cu toate argumentele ce vin să contrarieze sfaturile noastre.”
„Sănătatea publică, deseori, nu este condiționată de sistemul de sănătate, dar de colaborarea cu alte domenii, acolo unde Ministerul Sănătății nu are putere de decizie și unde, de cele mai multe ori, intervin interese economice care se dovedesc a prevala asupra sistemului de sănătate”, este de părere Stela. „Din acest motiv, implementarea anumitor politici devine dificilă, chiar dacă, de obicei, acestea au nevoie de resurse nesemnificative de implementare, având impact pe un termen de timp lung. Spre exemplu, legea tutunului, adoptată anul trecut, ajunge la finalitatea interzicerii fumatului în spațiile publice. Sigur, este o măsură care cauzează și nemulțumiri, dar care rezolvă foarte multe probleme în serviciul de sănătate prin micșorarea numărului de bolnavi de maladii cardiovasculare, respiratorii sau chiar cancer.”
„Aici intervine și diferența între sănătatea publică și medicină”, ne spunea ea în continuare, „și anume că în sănătatea publică, greșelile pe care le faci nu le vezi instant echivalate în vieți umane, dar toate acestea au consecințe de care trebuie să fii conștient și în egală măsură responsabil, la fel ca și un medic în sala de operație”.
După studiile din Statele Unite, Stela a plecat în Rusia, în cadrul unui proiect internațional de asigurare cu tratament HIV. „Pe atunci, era nevoie de a pregăti sistemul, iar aici nu mă refer doar la partea clinică, ci și la cea medico-socială, pentru că problema HIV era legată și de consumul de droguri. Astfel, unele persoane infectate nu-și doreau să intre în contact cu sistemul medical și nici medicii nu-și doreau să lucreze cu o categorie dificilă toată viață.” Proiectul ei asta și încerca să facă, să încerce să schimbe sistemul de îngrijire, astfel încât „pe lângă medici să existe și sistemul de management al cazului care să integreze serviciile medicale și cele sociale”, spune Stela.
Centrul pentru Politici și Analize în Sănătate – un think thank și un watchdog
Stela Bivol se alătura Centrului pentru Politici și Analize în Sănătate în 2011. Organizația neguvernamentală își propune să analizeze ce se întâmplă cu sistemul de sănătate din Republica Moldova, să vină cu propuneri și sugestii de îmbunătățire și cu comentarii vizavi de lucrurile care nu ar trebui să se întâmple. „Sunt două cuvinte care caracterizează foarte bine activitatea noastră”, spune Stela. Cuvintele sunt think thank și watchdog, ceea ce înseamnă că Centrul este o organizație de profesioniști în domeniul sănătății, care analizează încotro merge sistemul de sănătate și, în același timp, monitorizează ce se întâmplă în domeniu. Pe lângă asta, Centrul implementează anumite proiecte în domeniul HIV, al tuberculozei, dar și al proiectelor ce țin de analiză și studii în diferite domenii ale sănătății.
„Noi reprezentăm mult mai bine interesul cetățeanului decât o face sistemul medical care, la un moment dat, începe să-și servească intereselor proprii”, spune Stela. „În același timp, noi colaborăm cu sistemul și încercăm să facem ca politicile elaborate de Ministerul Sănătății să fie de calitate.” Pe lângă asta, mai este și susținerea donatorilor care ajută sistemul de sănătate să evolueze în conformitate cu cele mai bune practici din lume. „Avantajul independenței noastre și faptul că nu suntem subordonați structurilor de stat ne oferă libertatea să putem spune și ceea ce nu ne-am fi permis în alte condiții”, este de părere Stela.
În urma analizelor comparative ale sistemului de sănătate publică efectuate în ultimii ani, există anumite tendințe pozitive în accesul la servicii medicale, datorită instituirii sistemului de asigurări obligatorii medicale, s-au îmbunătățit indicii de sănătate la femei și copii datorită câtorva programe bine implementate în ultimii 15 ani. Alte probleme sunt însă încă nerezolvate, cum ar fi plățile din buzunar, care continuă să existe și care s-au mărit atât din cauza unor practici stabilite care îi permit pacientului să acceseze servicii medicale în afara algoritmilor recomandați, dar și a lucrătorilor medicali care sunt plătiți în continuare mai puțin decât media pe economie, ceea ce nu le permite să aibă un nivel stabil de viață. Se mai păstrează încă inechitățile sociale, iar domeniul medicamentelor este o zonă gri, iar oamenii cumpără încă o mare parte din medicamentele care, în mod normal, ar trebui să fie acoperite de asigurarea medicală.
„Îmi place să fiu independentă”
Stela a știut întotdeauna mai mult ceea ce nu vrea să facă decât ce vrea să facă. „Nu vreau să fiu nevoită să fac compromisuri, vreau mereu să am libertatea alegerii și să îmi urmez propriile principii și dorințe. Îmi place să fiu independentă și să nu depind de nimeni care să-mi spună să fac anumiți pași care contravin principiilor mele. Ăsta e unul din motivele pentru care nu am mers în medicină. Eu nu am vrut să nu pot trăi din salariu și să trebuiască să găsesc alte surse de venit. Domeniul în care sunt îmi mai oferă multe provocări, opțiuni din punct de vedere al creșterii. Acum suntem în proces de dezvoltare a unui proiect internațional în 11 țări, un proiect de reforme în sănătate în domeniul tuberculozei. Cel puțin următorii ani arată interesant.”
„Oportunităţile apar atunci când ai mintea deschisă la schimbări şi încredere în forţele proprii”
Pentru Stela motivația a fost mereu constituită dintr-un amestec de ingrediente: asiduitate, încredere în capacităţile sale, curaj în a încerca lucruri noi şi susţinere din partea celor apropiați, care au apreciat-o, au ajutat-o să gestioneze rutina și unele responsabilități: „Am învăţat din familie că dacă te apuci de ceva, cu conştiinciozitate trebuie să îl duci până la capăt. Mai mult decât atât, întotdeauna m-am bazat pe propriile forţe şi capacităţi, iar succesul a apărut treptat, în urma multor ore de lucru”.
„Uneori văd exemple de oameni descurcăreţi, care mai sar peste reguli că să-şi atingă scopurile – e şi ăsta un model, însă eu am preferat să merg pe calea corectă, deși e întodeauna mai lungă. Alteori văd femei în relaţii patriarhale, unde rolurile sunt distribuite tradiţional, iar ele depind foarte mult de soţii lor. Nici acesta nu e un model apropiat mie. Am nevoie de propriile succese, pentru a mă simţi împlinită.”
Stela este de părere că oportunităţile apar atunci când ai mintea deschisă la schimbări şi încredere în forţele proprii. În Moldova, societatea accentuează părţile negative, critică, arată cu degetul, spune Stela, ceea ce ne dă senzaţia că niciodată nu suntem suficient de buni. De aceea, pentru ea momentul de schimbare internă şi obţinere a încrederii în capacităţile proprii a fost plecarea la Boston, unde s-a simțit apreciată de către profesori şi colegi străini.
„Mintea are nevoie de stimulente noi”, ne-a spus Stela, motiv pentru care ea a experimentat domenii şi roluri foarte diferite: manager, cercetătoare, consultantă, instructoare, profesoară, expertă, conducătoare, în mai multe țări în care a lucrat: „În unele roluri m-am simțit mai confortabil, în altele mai puţin, în unele am avut mai mult succes, în altele mai puţin, dar am învăţat din fiecare aceste posibilităţi”.
∗∗∗
Acest material este publicat în cadrul Programului ONU „Femeile în politică”, implementat de Entitatea Națiunilor Unite pentru Egalitatea de Gen și Abilitarea Femeilor (UN Women) și Programul Națiunilor Unite pentru Dezvoltare (PNUD), în parteneriat cu Fundația Est-Europeană și Centrul „Parteneriat pentru Dezvoltare”, finanțat de Guvernul Suediei. Opiniile exprimate în cadrul materialului aparțin autorilor și nu reflectă în mod necesar poziția Programului.
