Joi, 11 februarie 2016, Ministerul Afacerilor Externe și Europene al Republicii Slovace a găzduit ceremonia decernării premiilor Voluntarul Anului 2015.
„Avem nevoie de voluntari mai mult decât oricând. Munca lor nu este plătită și asta nu pentru că ei sunt fără valoare, ci pentru că sunt de neprețuit”, a spus în discursul său Miroslav Lajčák, viceprim-ministru, ministru al Afacerilor Externe și Europene al Republicii Slovace, care le-a mulțumit voluntarilor pentru ajutorul dezinteresat și serviciul lor acordat în favoarea altora. Voluntarii, în opinia sa, apar atunci când politicienii și Guvernul nu pot asigura necesitățile de bază ale cetățenilor. În astfel de condiții, rolul voluntarilor e de neînlocuit, deseori vital.
„Toți voluntarii merită respectul și admirația noastră. Apreciem în mod special faptul că trei sferturi dintre voluntarii slovaci sunt femei”, a subliniat ministrul Miroslav Lajčák în fața reprezentanților Ministerului, ai corpului diplomatic și ai reprezentanților ONG-urilor.
Marele premiu în categoria Voluntarul anului, oferit de Slovak Aid pentru anul 2015, a fost oferit lui Jan Šlosiar, un tânăr de 28 de ani, care s-a aflat timp de șase luni în Republica Moldova, activând în calitate de voluntar în cadrul organizației ADRA Moldova.
În toată această perioadă, voluntarul slovac și-a dedicat timpul său și energia copiilor de la centru pentru copiii străzii „Curcubeul Speranței”, din Vadul lui Vodă.
Voluntarul a petrecut mult timp cu copiii în cadrul naturii, învățându-i ce înseamnă reciclarea deșeurilor sau cât de important este să păstrăm mediul ambiant curat. A reușit să-i învețe cum să folosească corect computerul. Voluntarul a elaborat și a câștigat un proiect important pentru reparația cantinei centrului de plasament pentru copii, care a și fost renovată. Jan a încercat să colecteze fonduri bănești pentru asigurarea copiilor cu cele necesare. Din acești bani, a reușit să achiziționeze cizme noi pentru fiecare copil din centrul de plasament.
Timpul s-a scurs repede și Jan Šlosiar și-a încheiat misiunea în Republica Moldova. Deși se atașase reciproc, a trebuit să-și ia rămas bun, împăcat că a reușit să realizeze ceva util pentru acești copii.
