Proiectul „antitutun” sau „antifumat”, votat de parlament în mai 2015 și care a început să intre treptat în vigoare din luna septembrie provoacă deja un șir de contradicții, deși practic încă nu a început aplicarea principalelor prevederi.
Mai mulți experți susțin că legea a fost aprobată în grabă sau chiar în mod intenționat au fost admise incoerențe și prevederi care se bat cap în cap și care o fac aproape inaplicabilă.
Principalele prevederi
Pachetul de legi a fost discutat în cadrul clubului cu denumirea sugestivă „dialoguri urbane”. Amintim că legea a fost votată în mai 2015 și publicată în monitorul Oficial în luna septembrie. Însă prevederile acesteia intră în vigoare pe etape. Spre exemplu, de la 1 ianuarie au intrat în vigoare amendamentele care interzic publicitatea la țigări, de la 31 mai vor intra în vigoare prevederile care interzic fumatul în spații publice, din 2020 vor fi interzise țigările aromatizate etc.
Principalele prevederi discutate în cadrul clubului „Dialoguri urbane” au fost cele care intră în vigoare de la 31 mai și care par printre cele mai controversate. Astfel, de la această dată va fi interzis fumatul în spații publice – parcuri, pe stradă, localuri, automobil etc. Legea prevede „locuri amenjate” pentru fumat, dar cum arată aceste locuri, cine le amenajează și le îngrijește, nimeni nu cunoaște.
Contradicții
Juristul Inga Albu susține că legea este binevenită, dar, din păcate, conține un șir de lacune. S-a decis ca legea să fie implementată etapizat, dar acest lucru a creat conflict de norme între Legea privind controlul tutunului și Codul contravențional. Și asta pentru că în Codul contravențional modificările respective sunt deja în vigoare.
O altă problemă este că în Codul contravențional sunt prevăzute sancțiuni diferite pentru aceleași încălcări. În același timp, nu există o identificare clară a competențelor constatatorilor încălcării.
Totodată, după cum a remarcat Inga Albu, „este clar unde este interzis fumatul, dar nu este clar unde este permis fumatul. Fiecare va interpreta din punctul său de vedere, dar legea nu prevede expres. Legea face referire la spații special amenjate. Ce-ar însemna un asemenea spațiu?”, se întreabă Inga Albu.
Poliția are mai multe întrebări decât răspunsuri
Chiar și polițiștii nu știu cum să procedeze în privința noilor reglementări – pe de o parte Legea stabilește că acestea vor intra în vigoarea la sfârșitul lunii mai, pe de altă parte, în Codul Contravențional ele sunt deja în vigoare. În plus, dintre toate interdicțiile noi incluse în legislație în privința fumatului, doar de două se vor ocupa sau vor fi documentate de polițiști, a menționat Sergiu Sofroni, reprezentant al Direcției de poliție a municipiului Chișinău. Este vorba de neadmiterea fumatului în mijloacele de transport și sub acoperișul stațiilor de transport, și interzicerea fumatului în parcurile de distracții, stadioane, arene etc. Restul acțiunilor trecute la contravenții sunt în competența Centrului Național de Sănătate Publică.
Sergiu Sofroni însă a exprimat dubii că cei aproximativ 50 de angajați ai acestui Centru vor reuși să verifice modul cum este respectată legislația și a opinat că acest lucru ar fi mai eficient dacă s-ar ocupa de el ofițerii de sector.
În plus, a menționat Sofroni, Legea conține și o altă lacună, deoarece articolul care impune interdicția fumatului în public se referă la fumat și la consumul de băuturi alcoolice, astfel că o persoană care este penalizată pentru fumat se poate adresa în instanță și va avea câștig de cauză făcând mențiune la articolul care se referă și la fumat, și la consumul de băuturi alcoolice.
Sergiu Sofroni a menționat că la elaborarea legii, a fost cerută opinia poliției, dar nu toate sugestiile au fost luate în seamă.
Patronii localurilor, în dificultate
O problemă a fost creată și pentru patronii de localuri, pentru că legea va interzice fumatul în spații închise și vor fi necesare încăperi special amenajate. Iarăşi, nimeni nu spune cum trebuie să fie acele încăperi, unde să fie amplasate. „Legea conține noțiuni ca spații semiînchise sau semideschise, dar nu se oferă niciun model concret. În plus, sunt deja abuzuri din partea poliției, localuri amendate pentru că se permite fumatul. Unde se poate de fumat, nu se menționează”, spune Aneta Zasavițchi, președintele Asociației Naționale a Restaurantelor și Localurilor de Agrement.
Legea parcă a fost făcută ca să nu poată fi implementată
Practic, toți participanții la un vox prezentat în timpul dezbaterilor au salutat ideea interzicerii fumatului în locurile publice, dar toți au spus că în acest caz trebuie amenajate locuri speciale. De aceeași părere este și Viorel Mardare, care susține că legea parcă a fost făcută ca să nu poată fi implementată.
„Autorii se lăudau că avem cea mai dură lege antifumat din Europa. Dar cum o aplicăm? În sat unde o să se fumeze? Acolo sectoristul o să poată să prindă toată ziua infractori. Ei nu au nici măcar veceu în sate, dar noi le cerem spații pentru fumat. Impunem niște legi pe care nu o să le putem respecta. Avem milioane de probleme care ar trebui rezolvate înainte de această lege”, este de părere Viorel Mardare.
Autorii strâng din umeri
Vicedirectorul Centrului de Sănătate Publică din Chișinău, Ion Șalaru, este unul din autorii acestei legi, dar nici el nu știe cum vor fi aplicate toate prevederile acesteia. El a menționat că noua legislație este similară celei din Rusia sau Turcia, doar că acolo există și mecanisme de implementare.
Exemplul țărilor europene
O simplă analiză a legislațiilor similare din țările europene arată că într-adevăr amendamentele votate de Parlamentul de la Chișinău sunt printre cele mai restrictive. Spre exemplu, în practic toate statele este permis fumatul în parcuri sau pe plaje, precum și la terasele deschise. Și în nicio țară nu există prevederi că locurile pentru fumat trebuie să fie amenajate la o distanță de cel puțin zece metri de spațiile închise.
Spre exemplu, în Austria nu se permite fumatul la locul de muncă, în restaurante, locuri publice, în schimb nu există restricții în cazul parcurilor, plajelor, automobilelor proprii și la terase. Aceeași situație este și în cazul Belgiei, Danemarcei, Finlandei și așa cum s-a menționat, în majoritatea statelor europene.
Cei care au călătorit în UE au observat, probabil, cum sunt amenajate spațiile pentru fumători. Spre exemplu, chiar în Aeroportul din Viena sunt cabine speciale din sticlă. La fel și în alte cazuri. Pe când în Republica Moldova așa ceva nu există și având în vedere situația economică, cel mai probabil în curând nici nu vor exista. Și atunci cum va fi aplicată legea? Sau și aceasta a fost gândită și adoptată fără ca cineva să se gândească la consecințe, ci doar pentru a bifa încă o „mare” realizare?
