V-ați gândit vreodată cum pot fi reciclate hainele vechi pe care nu le mai folosim? Două tinere din Chișinău au inițiat un proiect ce are drept scop crearea genților din material reciclat. În anul 2015, Ecaterina Țăruș și Veronica Cazacov, în cadrul programului activEco, organizat de EcoVisio, au lansat ideea atelierului „Torbesc”, acolo unde găsim genți și pungi ecologice.
„Torbesc” este un proiect național ce promovează reciclarea hainelor vechi, transformându-le în torbe pentru cumpărături sau genți. Ideea a început în martie 2015, când Ecaterina a făcut primul rucsac dintr-o pereche de blugi vechi, cadou pentru o prietenă cu ocazia zilei de naștere. Ulterior, în cadrul programului activEco, organizat de EcoVisio, direcția Antreprenoriat Social, făcând cunoștință cu Veronica, au adus pe piața autohtonă ceva diferit, interesant și ecologic.
Ca întreprindere socială, „Torbesc” își propune să promoveze folosirea pungilor ecologice, din pânză, în locul celor din plastic, dar și să ofere locuri de muncă femeilor din sat, care știu să coase, dar nu au un loc de muncă. Într-un interviu realizat în cadrul proiectului Europa pentru Moldova, cele două tinere ne-au vorbit despre povestea întreprinderii sale, despre cum a crescut aceasta și cât e de greu să reziști pe piața de vânzări din Republica Moldova.
„Torbesc” ca termen, iar mai apoi ca afacere
„Torbesc este un cuvânt pe care noi l-am inventat, pentru că nu am găsit un alt termen în limba română care să exprime mai bine scopul nostru. Rădăcina „torb” vine de la torbă și exprimă ceea ce facem noi – torbe, genți din materiale reciclate. Sufixul „esc” este o terminație întâlnită foarte des la verbele românești, de exemplu iubesc, trăiesc, gândesc… Noi iubim natura, ne place ca totul în jurul nostru să fie curat și verde, dar nu plin de gunoi, plastic și pungi. Deci, „torbesc” înseamnă dragostea față de natură, așa cum este și motoul nostru: Trăiesc. Iubesc. Iubesc Torbesc.”
Susținere, implicare și dezvoltare
„Noi suntem foarte norocoase. De la început am avut susținere din partea echipei «EcoVisio», «Dulce Plai». Am avut și avem un mentor foarte bun, Steven Mantani, voluntar al Corpului Păcii, nemaivorbind de familiile noastre, care au avut încredere în noi și sunt alături tot timpul. Este mult mai ușor să faci ceva atunci când știi că undeva, este cineva care te va ajuta atunci când o să ai nevoie”, povestesc tinerele.
Materia primă pentru gențile create este primită din donații, tinerele îndemnând persoanele care au haine vechi, pe care nu le folosesc, să le ofere lor, pentru ca mai apoi să le transforme în ceva frumos și folositor. „Noi facem genți din materiale reciclate – blugi, pantaloni, bluze, maiouri, rochii, fuste, chiar și genți vechi, nu contează, din orice din care poate fi luat material și creată o geantă frumoasă, unică și, cel mai important, ecologică. În momentul de față, pentru Torbesc lucrează Ecaterina, care coase gențile și-i consultă pe cei interesați în comandarea genților, Veronica, care se ocupă de marketing și relații cu clienții, mama Ecaterinei – doamna Ana, care ne ajută când avem mult de lucru.”
De obicei, gențile „Torbesc” sunt făcute la comandă și vândute online. Prețul mediu al unei genți este de 400 de lei, acesta fiind diferit în dependență de model. „Principalii cumpărători sunt tinerii cu vârsta cuprinsă între 16 și 30 de ani. De obicei, ei sunt mai deschiși către ceva nou și își doresc să aibă o geantă diferită, unică și, în același timp, să aibă grijă de natură.
Afacerea în Moldova, între avantaje și dezavantaje
„Noi încă nu suntem o afacere, dar cred că unul din avantaje este că ai sentimentul de apartenență și faci ceea ce vrei și îți place. Cel mai mare dezavantaj este că statul nu susține tinerii întreprinzători, ci mai degrabă le taie zborul înainte ca ei să-și ia avântul, prin tot felul de taxe, cerințe, certificări… Cu toate acestea, noi avem un sfat pentru tineri: dacă au o idee, mai ales dacă e una bună, trebuie să o pună în aplicare și să lucreze asupra ei. Merită să încerce, cel puțin, pentru a face ceea ce le place și pentru a nu fi nevoiți să lucreze într-un sistem bolnav!”
Vorbind despre planuri de viitor, tinerele au declarat că-și doresc să treacă peste faza de proiect și să crească ca întreprindere socială.
