Este firesc să vezi zilnic pe holurile Centrului Universitar de Simulare în Instruirea Medicală studenți de la medicină, care, mai mult sau mai puțin emoționați, își așteaptă pacienții pentru consultații simulatorii ce sunt strict monitorizate și care deja fac parte din întreg pachetul academic de instruire medicală. Aici tinerii spun că se simt cu adevărat medici, iar profesioniștii consacrați care vin pentru perfecționare acceptă provocarea de a-și testa abilitățile deja formate.
Pe holurile Centrului Universitar de Simulare se simte un murmur de gălăgie. Tineri în halate albe trec încolo și încoace entuziasmați, în același timp zâmbind îngrijorați. La al doilea etaj, un grup așteaptă nerăbdător în holul din fața unei săli de testare pentru a putea demara exercițiul de azi ce le va testa studenților abilitățile practice în privința celui mai recent modul studiat.
Într-o sală de conferințe, un grup de studenți își evaluează exercițiul: „Am făcut o simulare a unui caz la Urgență. Un domn a fost găsit inconștient de către soția sa. Imediat ce a fost adus la spital, noi a trebuit să resuscităm pacientul, cu alte cuvinte să-l reînviem”, ne-a povestit Oleg Samciuc, stundent în anul V.
Ceea ce ne-a spus Oleg pare să fie un caz obișnuit, întâlnit deseori în realitate, or la Centrul de simulări așa și au loc exercițiile. Scenariile simulate sunt bine gândite de către profesori, instructori, combinate de multe ori cu intervenții din partea unor actori care joacă rolurile rudelor victimei sau ale altor pacienți care au nevoie de îngrijiri în același moment.
„Cel mai important lucru pe care-l învățăm în cadrul simulărilor este lucrul în echipă. Sigur că în realitate situațiile pot fi total diferite, dar astfel învățăm să ne împărțim responsabilitățile și să aplicăm în practică fiecare pas învățat în teorie”, ne spune Emanuela Scutaru, o altă studentă din grupul respectiv.
Studenții au acces la simulări începând cu anul II, iar după primul exercițiu, ei spun că deja se simt cu adevărat medici, pentru că aici fiecare se poate manifesta individual: „Sunteți singuri în fața dragostei”, așa cum le spune deseori Andrei Romancenco, directorul instituției.
Există un protocol simplu, dar obligatoriu de urmat în cazul fiecărei simulări:
# Pre-test (Studenții răspund la întrebări practice despre modulul pe care l-au studiat recent. Testul are loc la calculator);
# Studenții intră în acțiune (Toată activitatea este monitorizată de camere de luat vederi, dar și de instructori, în timp real);
# Studenții urmăresc filmarea, discută simularea împreună cu profesorul, analizează ce a fost bine și ce a fost mai puțin bine;
# Post-test (Un alt șir de întrebări la care studenții răspund pentru a compara răspunsurile de dinainte și de după simulare).
„Avantajele simulării sunt numeroase: reluarea situației pentru a nu face aceeași greșeală în realitate, lucrul în echipă, autoevaluarea, cazuri rare pe care le poți testa”, a spus Andrei Romancenco, directorul CUSIM, adăugând că de anul acesta, toate examenele practice se vor face aici, nemaivorbind de faptul că simulările au determinat adaptarea programului academic, acesta fiind completat cu activități practice exersate în sălile CUSIM.
„Simularea îi pregătește pentru a ști ce să facă pe etape. Lucrul în echipă este esențial. Involuntar se alege un lider care împarte un grad mai mare de responsabilitate pentru întreg grupul, iar colaborarea dintre ei este și principalul factor al unui rezultat reușit”, este de părere Natalia Scurtov, asistent universitar la catedra Urgență medicală.
La următorul etaj i-am găsit pe studenții anului III, care se pregăteau pentru întâlnirea cu pacientul standardizat (un actor care se lasă testat și verificat de către medicii-studenți). „Avem 15 minute să discutăm cu pacientul, să-l examinăm în conformitate cu 25 de cerințe, ce trebuie executate consecutiv. Emoții mereu avem”, ne-a povestit Veronica Chiciuc, studentă în anul III, în timp ce aștepta apelul de intrare.
Cine mai poate beneficia de serviciile CUSIM?
Pe lângă studenții care beneficiază de instruire prin simulare din contul contractului lor de studii, la centru pot veni și medici deja consacrați sau chiar persoane care nu au studii medicale. Cei din urmă beneficiază de o succintă instruire la nivel de măsuri necesare în cazul necesității primului ajutor. Procedura de înregistrare este simplă, iar serviciile sunt contra plată. De la inaugurare, care a avut loc în 2013 și până în prezent, aproximativ 8.000 de beneficiari au pășit în sălile CUSIM: studenți, rezidenți sau alte persoane interesate.
„Primele idei pentru înființarea unui astfel de centru au apărut prin 2009, în urma unei vizite la Iași, la instituții asemănătoare. Au urmat cursurile de instruire a personalului în Germania, Israel, SUA, Spania, Norvegia. Astfel, adaptând ideile preluate de acolo la realitatea noastră, am reușit să creăm un produs autohton ca model, unic prin structură și complexitate în Europa de Sud-Est”, povestește Andrei Romancenco, directorul CUSIM.
Universitatea obișnuia să facă simulări până acum după practica americană, cu pacienți standardizați, actori care joacă rolul pacienților, dar era o practică limitată la un singur departament. Pe lângă acesta, centrul de azi dispune și de alte departamente: Medicina de urgenţă, Anestezie şi Reanimare, Chirurgia mini-invazivă, Obstetrică şi ginecologie.
Echipamentele de simulare sunt, de fapt, echipamente medicale veritabile, ceea ce le oferă studenților posibilitatea de a experimenta în timp real situațiile simulate. Deși pacienții simulatori nu sunt ființe vii, ei sunt programați să reacționeze adecvat, să vorbească, să plângă. Simulatoarele sunt scumpe și necesită o mentenanță permanentă, ce constă dintr-o revizie tehnică regulată, de care se ocupă departamentul de bioinginerie.
Pe lângă medicii din țară care vin aici la cursuri de perfecționare, fie sub îndrumarea conducerii spitalului în care activează sau din inițiativă proprie, Centrul de Simulare a fost parte a unor proiecte regionale care au adunat aici medici din România, Moldova și Ucraina.
Centrul Universitar de Simulare în Instruirea Medicală (CUSIM) este un departament al Universităţii de Stat de Medicină şi Farmacie „Nicolae Testemiţanu”, care a fost fondat în corespundere cu „Programul de dezvoltare a învăţământului medical şi farmaceutic în Republica Moldova pe anii 2011-2020”, cu suportul financiar al Uniunii Europene. Etapa iniţială a proiectului CUSIM, cea de creare a sediului, a fost realizată cu deplina susţinere financiară a Uniunii Europene, care în anul 2010 a contribuit cu 1 mln. 459 mii de euro, ca suport la bugetul de stat pentru perioada 2010-2012, sumă determinată în urma unui studiu prealabil de fezabilitate (2009).
