Anterior am scris despre faptul că pentru Sărbătorile de iarnă, pepinierele întreprinderilor silvice, subordonate Agenției „Moldsilva”, vor scoate în vânzare instituțiilor de stat, private, dar și persoanelor fizice, aproximativ 33 de mii de pomi de Crăciun, (30.000 de molizi și 3.000 de pini).
Instituția silvică comunică că înălțimea pomilor de Crăciun, propuși spre realizare, variază între un metru și şase metri. Un molid de un metru va costa minim 36 de lei, iar un pin – 25 de lei cu TVA, inclusiv. Pentru pomii ce au o înălțime mai mare de şase metri se stabilește un supliment de 100 de lei pentru metru (molid) și 70 de lei (pin), care se adaugă suplimentar la prețurile menționate. Tăierea molizilor va începe în prima jumătate a lunii decembrie și se va finaliza la 31 decembrie, livrările fiind condiționate de necesitățile și solicitările pieții.
Dar ce e bine să știm despre brazi?
De sărbători, orice cetățean cu un pic de conştiinţă ecologică îşi pune nişte întrebări şi îşi face oarece probleme în încercarea de a împăca propriile convingeri „verzi” cu tradiţiile celebrării marilor evenimente din calendar. Pe locul întâi în topul preocupărilor de acest gen se află disputa modernă „brad artificial sau natural?” Pentru cei preocupați de întrebare, iată câteva puncte-cheie:
Brazii naturali tăiați
# aceștia reprezintă o resursă naturală regenerabilă;
# câtă vreme crește, un brad natural absoarbe dioxid de carbon din atmosferă şi produce oxigen, deci e folositor;
# odată tăiat, eliberează înapoi în atmosferă dioxidul de carbon, pe măsura ce se descompune (sau dacă este ars). Dacă e lăsat să se descompună, substanţele organice din el se întorc în pământ şi îl îmbogățesc cu nutrienţi, ajutând la creșterea altor plante care vor consuma dioxid de carbon şi vor produce oxigen – deci, în final, se dovedește a fi folositor. În ţările mai înaintate din punct de vedere al protecției mediului, există programe de reciclare a brazilor naturali, după ce îşi îndeplinesc menirea festivă;
# pe cât e posibil, e bine şi ecologic să cumpăram un brăduţ adus de la o distanță cât mai mică – pentru a micşora costul ambiental al transportului – şi, desigur, provenit dintr-o pepinieră sau o exploatare controlată, pentru că acolo, pe măsură ce se taie, se replantează, ca să fie şi la anul.
Bradul în ghiveci
Teoretic, sună perfect, dar, la o analiză mai atentă, există câteva probleme:
# acești brăduți, la noi, sunt, în general, scumpi;
# sunt foarte pretențioși: trebuie ținuți într-o încăpere nu prea caldă, nu prea uscată, bine aerisită, nu prea aproape de sobă/calorifer ş.a. – pe scurt, condițiile din casele noastre (şi mai ales din apartamentele de bloc) diferă mult de cele în care au fost ei crescuți şi nu le priesc întotdeauna, iar dacă ați dădăcit toată iarna un astfel de brăduț şi aţi reuşit să ajungeți cu el viu şi nevătămat în primăvară, trebuie să vă ocupați de plantat, ceea ce e ușor de zis, dar nu şi de făcut. Pentru locuitorii orașelor mai mari, chiar poate fi o bătaie de cap să găsească un loc potrivit pentru a planta copăcelul;
# după Sărbători, e nevoie de o nouă aclimatizare cu temperaturile de afară: copacul trebuie ținut pe balcon până în martie-aprilie, apoi poate fi plantat;
# mulți dintre brăduții în ghivece sunt importați, aduși la noi de hăt-departe – nu prea ecologic, la urma-urmei.
Bradul artificial
# brazii artificiali care se găsesc de cumpărat la noi sunt făcuţi, în general, din PVC (policlorură de vinil), un material plastic obţinut din petrol; fabricarea lor implică un mare consum de energie şi dispersarea în mediu a unor substanţe poluante toxice;
# deşi producătorii şi comercianţii încearcă să ne bage în cap ideea că, dacă ţi-ai luat un astfel de brad, o să-l ai toată viaţa şi eventual o să-l şi laşi moştenire urmaşilor, cercetările arată că, de fapt, aceşti brazi ajung şi ei la gunoi după câţiva ani de utilizare;
# brazii artificiali nu sunt biodegradabili (spre deosebire de cei naturali) şi nici nu sunt reciclaţi sistematic;
# plasticul din care sunt făcuţi îmbătrâneşte şi se degradează, răspândind fragmente minuscule de PVC prin casă;
# cei mai mulţi astfel de brazi sunt produşi in China. Brazii artificiali din China conţin foarte adesea plumb, folosit pentru stabilizarea PVC-ului, dar care, în unele cazuri (rare, dar nefericite) poate constitui un pericol real pentru locuitorii casei, mai ales pentru copii.
Condiţiile în care trebuie ţinuţi brazii verzi
Șocul termic provocat de aducerea bradului verde în casă îi omoară în 70% din cazuri. Bradul are nevoie de aclimatizare înainte de a fi băgat în locuinţă, iar încăperea în care stă trebuie să fie aerisită frecvent. Stropirea zilnică cu apă îi prelungeşte viaţa. Concluzia Vă aparține: o opţiune mai verde ar fi un brad natural tăiat, unul în ghiveci sau un pom artificial.
