Deși ambii se nasc cu șanse egale, în R. Moldova fetele și băieții sunt, de cele mai dese ori, pregătiți pentru roluri diferite în viață. Se întâmplă pentru că așa sunt educați în familie, la școală, acesta este modelul pe care îl văd la părinții lor, dar și în societate.
După studii, fetele aleg, de obicei, să se căsătorească, iar după ce nasc – să aibă grijă de copii și să îi educe. Statisticile arată că doar 15,3 % dintre femeile care au copii de până la 2 ani se încadrează activ în câmpul muncii.
În medie, salariul femeii în R. Moldova este cu 13 % mai mic decât al bărbatului, chiar dacă femeile cu o calificare superioară constituie 65 %, față de 35 % - bărbați. Cu toate acestea bărbații sunt conducători de toate nivelele în proporție de 56 %, față de 44 % – femei.
Experții spun că este nevoie de un miracol ca o femeie să ajungă președintă în R. Moldova. Una dintre cunoscutele militante pentru drepturile femeilor, Ala Mîndîcanu, fostă deputată în două Legislaturi, spune că: „Republica Moldova nu a ajuns la un grad de civilizație, ca societatea să trateze egalitatea de gen ca pe o normă. Din contra, promovarea femeilor mai e considerată o anomalie”.
„Demnitatea și sentimentul propriei valori nu au devenit încă niște trăsături distincte ale femeii din Republica Moldova, dar și ale cetățeanului în general. Societatea noastră nu este construită după modelul occidental, pe orizontală, după principiul „win-win”, când toți discută de la egal la egal și au grijă ca să câștige toate părțile. Mentalitatea moldoveanului este în continuare una patriarhală, totalitară, bazată pe principiul „win-loose”, a menționat Ala Mîndîcanu.
Situația însă s-ar putea schimba, iar șansele femeii să ajungă președintă ar putea crește, dacă părinții ar pregăti și fetele, și băieții pentru aceleași roluri în viață, dacă, după nașterea copilului, femeia ar împărți responsabilitățile cu soțul.
În plus, dacă ar fi redus nivelul sărăciei și al migrației în rândul femeilor, dacă societatea ar accepta femei în funcții de conducere, dacă s-ar respecta legislația în vigoare privind egalitatea de gen și s-ar aplica sancțiuni pentru nerespectarea acesteia, dacă ar exista cota de reprezentare pentru femei în listele electorale de 40 %, dacă liderul de partid s-ar alege prin vot secret, atunci și șansele femeii să fie aleasă șef de stat ar putea crește.
Potrivit fostei deputate, Ala Mîndîcanu, cele mai importante lucruri pentru a schimba situația privind egalitatea de gen sunt:
1. Conștientizarea fenomenului discriminării de gen în societate, și, în special, în rândul femeilor. De multe ori ele suportă tratamentul discriminatoriu ca pe ceva normal, ori chiar îl aplică, inclusiv altor femei, mai ales în educație. Pot fi aduse aici mii de exemple, de la felul de a se îmbrăca al fetelor și al băieților, la jucării, la sarcini în casă și la școală etc. Responsabili de schimbarea situației sunt ONG-urile, programele internaționale în domeniu, școala, familia.
2. Existența unei legislații moderne care să conțină neapărat mecanismul de realizare, dar și sancțiunile pentru încălcarea legilor. Astăzi, chiar dacă avem o lege privind asigurarea egalității, nu avem nici bani pentru realizarea prevederilor legale, nici sancțiuni reale pentru încălcarea lor. Responsabili sunt Parlamentul, Guvernul, ONG-urile.
3. Solidaritatea femeilor, lucru care nu există, din păcate. Femeile susțin mai mult candidații bărbați la alegerile de orice nivel. Analiza repartizării voturilor este concludentă în acest sens. Responsabili de schimbarea situației sunt societatea, școala, familia.
***
Prezentăm mai jos o animație despre cum o femeie din R. Moldova poate să ajungă președintele țării. Vorbim despre impedimente, dar oferim și soluții pentru ca femeile să aibă mai multe șanse în luarea deciziilor.
Materialele au fost realizate în cadrul proiectului „Consolidarea independenței în mediile de comunicare din Moldova”, implementat de Centrul pentru Jurnalism Independent în colaborare cu Internews.
Un material realizat de Elena Robu. Scenariu consultat cu Eugenia Iurco, Women’s Democracy Network Moldova Chapter, Ala Mîndîcanu, fostă deputată în Parlamentul R. Moldova, Alexei Buzu, director executiv Centrul „Parteneriat pentru Dezvoltare”, Petru Macovei, director executiv Asociația Presei Independente.
