(vox) Ce trebuie să știe viitorii studenți basarabeni care vor merge la studii în România

Ion Caimacan – student la Universitatea Tehnică din Cluj-Napoca

Primul sfat pe care l-aș da viitorilor studenți, în general, ar fi să-și aleagă într-adevăr facultatea pe care și-o doresc, întrucât de asta depinde totul. Dacă îți place ceea ce faci, te acomodezi foarte repede, dacă nu – niciodată.
Vorbind despre atitudinea românilor față de studenții basarabeni în Cluj, aceasta este extrem de pozitivă, cei de aici se comportă respectuos și nu ezită să facă uneori glume, numindu-ne „Mafia rusească”.
Cât despre bani, cu cât ești mai economicos, cu atât este mai bine pentru tine.

Dima Dimov – absolvent al Universității de Artă și Design din Cluj-Napoca

Basarabenii se adaptează foarte repede în România, fiind considerați exotici și interesanți. Personal, am fost primit foarte cald la facultatea mea, profii fiind super ok cu basarabenii. Dacă te-ai obișnuit să fii independent acasă, aici îți va fi mult mai ușor. Pentru a te acomoda și a te „deghiza” în România ai nevoie de cel mult un semestru. Eu niciodată nu am ascuns graiul nostru și e fain când vezi că, după 20 de cuvinte rostite ca la Pro TV și apoi zicând unul mai „moldovinește”, oamenii nici nu te mai întreabă dacă ești moldovean.
Ce ține de cheltuieli, le-aș recomanda viitorilor studenți să nu mănânce mult junk food în oraș, dacă nu le permite buzunarul. Ar fi bine să-și facă rost de cupoane de reducere pentru tren, care se oferă la facultate, și să investească mai mult în călătorii, pentru că România este o țară mare și frumoasă. O modalitate de a face shopping ar fi second-handul și Outletul, dar și Oser – un târg de weekend, unde poți găsi foarte multe reduceri și de unde îți poți lua o pereche de blugi Lee Cooper cu numai 5 lei.
Profesorii de aici par mult mai obiectivi decât cei de la noi, cel mai mult contând efortul pe care îl depui, nu și „de-al cui ești”.
În România e posibil să-ți construiești o carieră de succes, fiind mai atractivă clima pentru afaceri și tineri specialiști, mai puțin cea din industria grea. Din păcate, bugetarii au salarii mai mici decât cei din firmele multinaționale. Medicii câștigă în medie 300 de euro, iar profii tot cam atât.
Cât despre modul în care îți poți umple timpul liber, Cluj a fost desemnat „Capitala europeana a tineretului”, unde tot anul se întâmplă ceva: festivaluri, spectacole, concerte, nightlife-ul din Cluj fiind cel mai intens din țară, după București. Spre deosebire de Chișinău, evenimentele de aici sunt organizate de persoane care nu au în prim-plan interesul financiar, există o mulțime de entuziaști care vor să facă lumea mai bună. Aici nu vezi Range Rovere și Porsche-uri peste tot, lumea orientându-se mai mult spre o clasă de mijloc. Iată de ce, cred cu certitudine că România e pe calea cea bună, iar peste 10-20 de ani vom putea vorbi de un stat cu o societate ruptă de vechile frustrări, cu o mentalitate constructivă și progresistă.

Radu Croitoru – absolvent al Universității Naționale de Muzică din București

Studenții moldoveni pot să se adapteze foarte bine în România. Cât despre finanțe, fiecare își cheltuie banii în mod diferit, dar asta e valabil pentru toți, depinde doar de situație. În principiu, studenții basarabeni se descurcă foarte bine atunci când e vorba de bani…
Vorbind despre profesori, aceștia au o atitudine deosebită în special la început, fapt care ne face să ne simțim plăcut. Fiind basarabean, peste tot în lume te descurci mai bine decât în Basarabia…

Ce ține de divertisment, studenții nu au deloc probleme la capitolul ieșiri, întrucât aceștia își găsesc întotdeauna timp liber, mai ales dacă e vorba despre vreun eveniment important. Aici evenimentele se fac astfel, ca studenții să poată să participe fără probleme. Mai cu folos să-ți petreci timpul în București, ai unde. Și vă sfătui să vă fie…

Dumitru Godina – absolvent al Colegiului „Henri Coandă” din Bacău

Realitatea este că fiecare dintre noi suntem diferiți, ceea ce înseamnă că fiecare se adaptează în felul său. Cert este că viitorii elevi sau studenți basarabeni se adaptează ușor în mediul de aici, din simplul motiv că vorbim aceeași limbă și avem practic aceleași obiceiuri și tradiții.
Cred că atât elevii, cât și studenții ar trebui să-și gestioneze într-un mod cât mai corect banii, optând pentru dezvoltarea lor personală și profesională. Eu m-am implicat în mai multe proiecte locale, naționale și internaționale, cum ar fi Erasmus+ sau Youth in Action Programme.
Cât despre timpul liber, distracțiile și nopțile petrecute în cluburi sunt frumoase, dar cred că tinerii vin în România pentru a obține o educație mai bună, astfel având șansa să facă voluntariat și să se implice activ în viața comunității în care se află. Nu cred că e bine să vii doar de dragul distracției, cheltuind banii statului român și banii părinților, fără să progresezi în ceea ce faci.
Atitudinea profesorilor față de elevii și studenții basarabeni este una pozitivă. Sunt primitori și apelează des la ei (cel puțin așa mi s-a întâmplat mie), implicându-i în multe activități, proiecte și evenimente.
Cu certitudine, îți poți dezvolta o carieră de succes în România, pentru că aici statul îți vine în ajutor, oferindu-ți aproximativ 10 mii de euro (bani nerambursabili) pentru un plan bun de afaceri. Pe de altă parte, ai foarte multe oportunități și sprijin din partea UE.
I-aș sfătui pe viitorii elevi sau studenți basarabeni, care își vor face studiile în România, să fie sociabili, ambițioși, deschiși către noi experiențe și, învățați și perfecționați-vă româna, oameni buni!

Dorin Hămuraru – student la Universitatea „Babeș-Bolyai” din Cluj-Napoca, absolvent al Universității „Lucian Blaga” din Sibiu

Perioada de adaptare e diferită pentru fiecare: unii se deprind timp de câteva zile, pe când alții se pot lamenta că nu-s înțeleși până în anul 3 și devin paranoici zicând că-s priviți urât din cauza că-s de peste Prut. România nu-i totuși celălalt capăt al continentului, limba, cultura și felul de a fi al oamenilor fiind identic cu cel din Republica Moldova. Ar trebui să ai talent să nu te poți adapta aici.
Cât despre bani, nu există o modalitate corectă pentru a-ți cheltui banii, studenții ar trebui să-și cheltuie banii pe ceea ce cred ei că-i de cuviință. Dacă vor să meargă în cluburi să-și arate valoarea, să meargă în cluburi, dacă vor să meargă la librării, să meargă la librării, de mâncat oricum o să aibă nevoie și o să încerce s-o facă mai ieftin. Sfatul meu e să gătească cât mai mult posibil la cămin. Dacă nu pot găti, nu-i stres, oricum se schimbă după prima foamete în lipsa banilor. Și apoi, o zi să mănânci în oraș e o carte sau o cuba libre în plus.
Eu o bună parte din timpul liber mi-l petreceam prin cafenele, de care nici Sibiu și nici Cluj nu duce lipsă. Dacă sunt munți în jurul orașului, ca și în cazul Sibiului, hikingul poate fi o opțiune plăcută și ieftină pentru studenți. Sunt și o groază de festivaluri precum: Festivalul Internațional de Teatru din Sibiu, Festivalul de Film „Transilvania”, Festivalul Internațional de Jazz și multe altele, care oferă oportunități de voluntariat – ceea ce, pe lângă faptul că garantează accesul liber la o mulțime de spectacole, te mai și ajută să înveți ceva nou sau să cunoști pe cineva nou.
Toți se descurcă atunci când vine vorba de timp liber, fiecare oraș are o pagină de Facebook, cum este „Cluj Life”, care te ține la curent cu ceea ce se întâmplă prin oraș. Într-un cuvânt, opțiuni sunt multe, uneori nici nu merită efortul de a căuta unde să-ți umpli timpul liber.
Vorbind de atitudinea profesorilor față de studenții basarabeni, aceasta variază de la caz la caz: unii pot fi mai exigenți, alții mai îngăduitori, dar, în mare parte, atitudinea lor este determinată de atitudinea studenților, privilegiat fără efort nu-i nimeni.
Cu siguranță, o carieră de succes îți poți construi oriunde, inclusiv în România, atâta timp cât ești bine determinat.

Întrebată de #diez, iată ce relatează Lilu (Lilia Ojovan) – absolventa Universității de Vest din Timișoara, despre anii săi de studenție, petrecuți în România:

Sunt foarte fericită că am fost studentă a unei facultăți pe care eu am vrut-o, în orașul în care eu am vrut. Timișoara e un oraș de vis și am fost foarte norocoasă să îmi petrec trei ani plini de aventuri și învățături acolo. Timișoara e prima mea iubire, acolo am căpătat aripi ca să zbor independentă, acolo am început de fapt să vorbesc limba română, acolo am învățat cum să comunic deschis cu oamenii și să gândesc diferit, așa cum o fac bănățenii.
Studenția mea a fost un șoc cultural. O fată simplă de la sat  căzută într-un oraș mirific printre oameni deschiși la minte, cu o română perfectă și dezinvoltură în comportament.
Am avut norocul de niște colegi trăsniți în cap de deștepți, nebuni după distracții și puși mereu pe petreceri.
În timpul celor trei ani de studii la Universitatea de Vest mă vedeam în presa scrisă. Îmi plăcea să scriu articole, să leg cuvinte pline de sensuri în fraze, îmi plăcea să mă joc cu literele. Nici nu concepeam să fac televiziune. De fapt, la un examen, la Jurnalism TV, după ce am făcut un stand up, mi-am dat seama că nu sunt telegenică, că fața nu e proporțională, că gura mă ia pe dinainte… dar se pare că m-am subestimat atunci.
De fapt, în studenție mi-am făcut primii bani munciți. După ore, împreună cu Ninuța fugeam la promoții. Îmbrăcam rochițele branduite și încercam să convingem oamenii să cumpere produsul. În vacanțe veneam cu bagajul plin cu gentuțe, umbrele, pixuri, caserole branduite. Învățam, munceam, dar aveam timp și de escapade romantice…
Sunt fericită de pașii mici, dar siguri, pe care i-am făcut în viață. Abia aștept vara să mă plimb pe străzile pavate din Timișoara cu familia mea, să le povestesc despre orice colțișor în care au rămas clipele nemaipomenite, trăite de studenta din mine.