Marea Britanie analizează posibilitatea instalării de rachete nucleare americane pe teritoriul său, în cadrul planului SUA de consolidare a capacităţilor atomice în Europa pe fondul intensificării tensiunilor cu Rusia, anunţă ministrul britanic de Externe, Philip Hammond.
„Există semnale îngrijorătoare privind intensificarea activităţilor forţelor ruse; Marea Britanie va analiza argumentele pro şi contra instalării unor arme americane cu rază medie de acţiune”, a explicat Hammond, referindu-se la rachete cu focos nuclear, informează Mediafax cu referire la The Telegraph.
„Nu există semnale clare privind vreun atac iminent al Rusiei asupra Ucrainei, dar preşedintele rus, Vladimir Putin, îşi menţine deschise opţiunile. În contextul reuniunii G7, trebuie să transmitem clar Rusiei că nu vom tolera nicio încălcare a obligaţiilor asumate prin Acordul Minsk”, a insistat şeful diplomaţiei britanice.
Potrivit experţilor, Marea Britanie are un arsenal propriu de 225 de focoase termonucleare, dintre care 160 sunt operaţionale. Informaţiile oficiale nu sunt publice.
Administraţia lui Barack Obama analizează un plan care prevede instalarea de rachete nucleare în Europa şi Asia pentru a putea distruge ţinte militare pe teritoriul Rusiei. Mai precis, potrivit agenţiei Associated Press, Pentagonul analizează „în mod activ” posibilitatea folosirii armelor nucleare împotriva unor ţinte militare din Rusia, ca reacţie la presupusa încălcare de către Moscova a Tratatului Forţelor Nucleare Intermediare (INF), semnat în anul 1987. Rusia respinge acuzaţiile privind încălcarea INF prin testarea unor rachete de croazieră care au raza de acţiune între 500 şi 1.000 de kilometri. Associated Press citează un fragment neclasificat al unui raport elaborat de generalul Martin Dempsey, şeful Statului Major Interarme al Statelor Unite. Potrivit documentului, Pentagonul analizează trei modalităţi pentru contracararea Rusiei: instalarea sistemelor antirachetă în Europa pentru doborârea rachetelor ruse după lansare; atacuri cu arme convenţionale asupra unor obiective militare din Rusia; alte „capacităţi de contracarare”, implicând atacuri cu rachete nucleare împotriva unor ţinte militare din Rusia. „Opţiunile merg atât de mult cât s-ar putea – fără a se spune explicit – în sensul îmbunătăţirii capacităţilor nucleare americane de a distruge ţinte militare pe teritoriul Rusiei”, afirmă surse citate de AP.
Robert Scher, consilier pentru Strategii Nucleare al secretarului american al Apărării, Ashton Carter, declara în Congresul SUA în aprilie: „Sistemele de contracarare vor consta în atacarea unei rachete la sol, în Rusia”.
Dezvăluirile intervin în contextul tensiunilor intense între NATO şi Rusia, pe fondul crizei din Ucraina. În acest context, secretarul american al Apărării, Ashton Carter, s-a întâlnit vineri la sediul Comandamentului american din Europa, situat în Stuttgart, Germania, cu aproximativ 25 de comandanţi militari americani şi diplomaţi europeni pentru a discuta despre modalităţi de amplificare a campaniei economice şi militare împotriva Rusiei.
În replică, Preşedinţia Rusiei a anunţat că analizează cu atenţie informaţiile despre presupusa reconfigurare a capacităţilor strategice nucleare americane. „Vom analiza cu atenţie informaţiile despre posibila mobilizare a rachetelor americane în Europa”, a declarat, potrivit Russia Today, Dmitri Peskov, purtătorul de cuvânt al Kremlinului.
Rusia acuza, în martie, că sistemele antirachetă care urmează să fie instalate în România şi Polonia reprezintă încălcări ale prevederilor Tratatului forţelor nucleare intermediare (INF). Statele Unite intenţionează să construiască sisteme antirachetă în România şi Polonia, amintea Serghei Riabkov, adjuct al ministrului rus de Externe, subliniind că aceste instalaţii utilizează echipamente pentru lansări verticale de tip MK-41. Aceste sisteme sunt utilizate pentru rachete cu rază medie şi lungă de acţiune – sisteme interzise prin Tratatul forţelor nucleare intermediare, acuza oficialul rus.
Acordul Forţelor Nucleare Intermediare, semnat de SUA şi URSS în 1987 şi intrat în vigoare pe 1 iunie 1988, obligă ambele părţi să distrugă toate rachetele balistice şi de croazieră cu raze de acţiune cuprinse între 500 şi 5.500 de kilometri. Ca reacţie la acuzaţiile Moscovei, Preşedinţia Statelor Unite a comunicat că sistemul american de apărare antirachetă care va fi amplasat în România nu încalcă Tratatul forţelor nucleare intermediare (INF).
