În cadrul Festivalului Internațional de Film Cronograf s-a desfășurat proiectul Filmul ca motor al schimbărilor sociale, în cadrul căruia publicul chișinăuian a avut posibilitatea să urmărească 9 proiecții de film despre cultura poloneză. Filmul ce a deschis programul a fost „Miracolul Istoriei”, proiectat la Centrul Cultural Odeon, pe data de 13 mai.
Proiecția filmului a deschis în mod oficial programul Cinema pentru Schimbare Socială, la care au participat curatorii Richard Peña și Adam Michnik, precum și Olga Wysocka, director adjunct al Institutului Adam Mickiewicz și proprietar al brandului Culture.pl.
„În urma alegerilor din 4 iunie 1989, Polonia își recapătă independența. Visul poporului polonez de a se rupe de sub dominația sovietică devine treptat realitate.”
Filmul redă condițiile și consecințele integrării Poloniei în Uniunea Europeană, integrate în mai 2004, în cadrul unei imagini de ansamblu dinamice și informative asupra ultimilor 25 de ani de istorie poloneză. Este o prezentare clară și provocatoare a unui moment de referință din istoria europeană, a cărui impact se simte până în zilele noastre.
Filmul transmite un mesaj îmbibat cu emoție, transpus prin prisma istoriilor oamenilor care au trecut prin sine schimbările ce au năvălit asupra societății, într-un ritm intens și rapid. Astfel, polonezii s-au împărțit în două tabere – pro și contra, întrucât a fost necesară organizarea unui referendum ce a generat o mare majoritate pentru integrarea în UE.
Filmul abordează câteva schimbări sociale din Polonia în urma aderării acesteia la marea familie europeană. „Afirmații precum că Poloniei i s-au oferit condiții mai bune decât altor țări sunt false”, se atenționează în film. Iată care sunt acestea:
#1. Agricultura – investiții mari din UE au dus la dezvoltarea ramurii, dar erau, totuși, foarte mulți agricultori săraci. Fermierilor le-au fost puse în față condiții noi, iar țara trebuia să producă un număr mai mare de litri de lapte.
#2. Migrația – foarte mulți oameni tineri, aflați la vârsta creării familiei și apți de muncă pleacă; copiii rămân abandonați, iar rata divorțului a crescut cu 50%.
#3. Învățământul – studenții au putut merge liber la studii peste hotare, prin programul Erasmus.
#4. Muncitorii – polonezii pleacă peste hotare să muncească, lucrând foarte bine și integrându-se în societate.
#5. Cea mai problematică este infrastructura și drumurile – precum s-a menționat în film, „se creează impresia că are loc o spălare de bani, iar investițiile nu merg unde trebuie”.
#6. Cultura – în pofida numeroaselor cerințe care au venit de la UE atunci când Polonia a devenit stat membru, nu s-a vorbit nimic despre cultură. Așadar, s-a muncit pentru promovarea acestui domeniu, concentrând atenția asupra sălii de operă din Białystok – centrul cultural-artistic polonez.
Într-un final, se menționează despre atitudinea pozitivă a polonezilor față de Ucraina și Moldova, vrând să le susțină dorința de libertate și prosperitate. Un exemplu oferit este Războiul civil din Ucraina, unde oamenii mureau pentru valorile europene și integrarea în această mare familie.
În concluzie, se poate atenționa cu certitudine asupra similitudinii evidente dintre problemele pe care le-a înfruntat Polonia și cele cu care ne ciocnim noi, cetățenii Republicii Moldova, astăzi.
