În viitorul apropiat, peste 30 de mii de copii din Republica Moldova vor beneficia de condiții mai bune în grădinițe. Acest lucru va fi posibil datorită celor 20 de milioane de euro, oferite de Guvernul României pentru modernizarea instituțiilor preşcolare din țara noastră.
Din acest sprijin, în prezent, sunt în proces de reparare şi renovare grădinițele din 32 de raioane, precum şi din UTA Gagauz-Yeri şi din municipiile Chişinău şi Bălți. Banii sunt destinați pentru reparația şi construcția sistemelor de termoficare, canalizare şi aprovizionare cu apă, pentru dotarea cu mobilier şi reparația capitală a clădirilor şi a acoperişurilor, schimbarea uşilor şi geamurilor, pentru amenajarea terenurilor de joacă pentru copii, dar şi pentru lucrări de pavaj.
În satul Sadova, raionul Călăraşi, am mers pe la mijloc de martie. Fiind una dintre sutele de localități care a beneficiat de grantul oferit de Guvernul României, am vrut să vedem la fața locului cum sunt valorificate mijloacele financiare oferite de statul român pentru reparația grădiniței din sat, şi anume, schimbarea acoperişului şi a sistemului de canalizare. Instituția preşcolară este frecventată de circa 80 de copii.
La grădinița din Sadova e cald cum n-a mai fost de mult…
Am ajuns la Sadova într-una din zilele când baba Dochia îşi arunca peste Moldova cojoacele… Afară era frig şi ningea. În grădiniță însă era foarte cald. Fiind pe la amiază, atât în grupe, cât şi în dormitoare domnea liniştea. Educatoarele decupau nişte bucăți de carton, iar copiii dormeau. „Unii copii dorm chiar şi dezveliți – acum la noi e cald cum n-a mai fost de mult… Clădirea e încălzită cu gaz. După ce a fost schimbat acoperişul, căldura se menține o perioadă mai îndelungată, pe când cu foile de ardezie pierdeam din energie”, afirmă Gheorghina Anghenie, directoarea grădiniței din Sadova.
Acoperişul grădiniței din această localitate aflată în inima Codrilor a fost schimbat din fondurile oferite de Guvernul României. În locul foilor crăpate de ardezie a fost instalat înveliş modern de tablă profilată, concomitent fiind termoizolat şi podul – o metodă ce asigură conservarea energiei termice. Tot din banii oferiți de statul român a fost reparat sistemul de canalizare al grădiniței şi a fost instalat un sistem nou de scurgere. Pentru aceste lucrări, oamenii din Sadova au primit peste 628 de mii de lei.
Părinții sunt mulțumiți că micuții lor se află în condiții bune. „Ştim că, anterior, dintr-un proiect oferit de România a fost cumpărat şi mobilierul – dulapurile din coridor, măsuțele din grupe, seturile de paturi colorate. Cel mai important lucru ține de faptul că micuților le este cald şi că se simt bine la grădiniță”, spune Liuba Roşca, mama lui Nicuşor, un băiețel ce frecventează grupa pregătitoare de la grădinița din Sadova.
În sudul țării, în satul Zaim din raionul Căuşeni, din cei 300 de mii de lei oferiți de România au fost reparate capital blocul alimentar şi grupurile sanitare ale grădiniței din localitate. În plus, autoritățile locale au schimbat o parte din uşile şi ferestrele clădirii. „Acum totul este nou şi modern, drept urmare, e mai plăcută şi atmosfera din grădiniță, dar şi cea din sat”, spune cu mândrie Ion Veste, primarul de la Zaim.
La Sipoteni, din grantul românesc va fi construită o nouă instituție preşcolară
Dacă părinții din Sadova şi autoritățile locale din Zaim sunt mulțumite că toți copiii de vârstă preşcolară din aceste localități frecventează grădinița, la Sipoteni, raionul Călaraşi, grădinița este un motiv de dispută. Galina Rață, mama unui băiețel de patru ani, spune că feciorul ei nu a fost nici măcar o zi la grădiniță şi asta pentru că în actuala instituție preşcolară din acest sat nu sunt locuri pentru toți doritorii. „Lucrez la o cusătorie şi îmi las copilul cu cine e mai liber: cu mama mea sau cu soțul, dar nu se mai poate aşa…”, ne spune, supărată, femeia. Drept dovadă ea adaugă că băiețelul ei, Ionel, plânge ori de câte ori îi vede pe alți copii că se întorc seara de la grădiniță…
În replică, Vasile Rață, primarul de la Sipoteni, spune că problema lipsei locurilor în grădiniță este una foarte dureroasă pentru comuna pe care o administrează. „Actuala grădiniță are o capacitate de 120 de locuri, însă este frecventată de 160 de copii. Cu mare regret în suflet vă spun că mai am în safeu un registru cu aproape 500 de solicitări de înscriere a copiilor la grădiniță, însă, din lipsă de spațiu, nu pot onora aceste cereri”, spune Vasile Rață. Alesul local speră foarte mult că la începutul anului viitor, copiii de vârstă preşcolară, care acum stau acasă, vor păşi, totuşi, pragul noii grădinițe, care este în proces de construcție. „Avem copii care au plecat la şcoală fără să fi mers vreodată la grădiniță. Sper tare mult ca noul edificiu să fie suficient de încăpător pentru toți copiii de vârstă preşcolară”, mai menționează Vasile Rață.
Pentru ca toți micuții din comuna Sipoteni să aibă acces la educația preşcolară, în prezent, în această localitate se construieşte o altă grădiniță, mai încăpătoare. Mai exact, se încearcă reabilitarea unei clădiri nefuncționale, rămasă din anii ’80. E adevărat că pentru aceasta este nevoie de circa opt milioane de lei… „Trei milioane au fost alocate din grantul oferit de Guvernul României – bani cu care se va construi acoperişul, se vor instala geamuri şi uşi. Însă, pentru ca la anul să deschidem şase grupe, mai avem nevoie încă de circa cinci milioane de lei, bani pe care în acest moment nu-i avem, însă încercăm să găsim potențiali donatori”, susține primarul din Sipoteni.
O clădire-anexă, pentru copiii cu nevoi speciale, la Gordineşti
Şi în nordul țării, în comuna Gordineşti din raionul Edineț, autoritățile încearcă să rezolve problema lipsei de spațiu în grădinița din localitate. Din grantul oferit de statul român autoritățile publice locale au primit un milion 530 de mii de lei, bani destinați pentru instalarea gardului, amenajarea teritoriului cu pavilioane de joacă, dar mai ales – partea leului din suma debursată – pentru construcția unei clădiri-anexe. „În prezent, grădinița din Gordineşti e frecventată de circa 140 de copii. Totodată, lângă clădirea principală a grădiniței, am construit o anexă, în care va mai fi deschisă o grupă. Aici se va lucra suplimentar cu acei copii, care au anumite nevoi speciale. În plus, în anexă va fi amplasată şi o sală de sport”, spune primarul localității, Victor Guriev.
Lucrările de reabilitare, monitorizate cu strictețe de FISM
Entitatea responsabilă de pregătirea, implementarea şi raportarea „Programului de asistență tehnică şi financiară acordată de Guvernul României pentru instituțiile preşcolare din Republica Moldova” este Fondul de Investiții Sociale din Moldova (FISM). În prezent, sunt în proces de reparare şi renovare 780 de instituții preşcolare din 32 de raioane, precum şi din Găgăuzia, municipiile Chişinău şi Bălți. Circa 90% din investiții vor fi finalizate în anul curent şi FISM monitorizează cu strictețe lucrările.
Localitățile eligibile pentru finanțarea din Grantul de 20 de milioane de euro, oferit de Guvernul României pentru modernizarea grădinițelor din Republica Moldova, au fost desemnate conform Hotărârii de Guvern Nr. 436 din 10.06.2014. În cadrul Grantului respectiv au fost eligibile următoarele categorii de sub-proiecte: cele orientate spre îmbunătățirea condițiilor de educație a copiilor în instituțiile preşcolare (renovarea acoperişului, schimbarea uşilor şi ferestrelor, pardoselilor, reparația sistemelor de încălzire, aprovizionarea cu apă şi canalizare, WC interioare), dar şi cele îndreptate spre îmbunătățirea accesului copiilor de vârstă preşcolară la ocupațiile de calitate în aer liber (amenajarea terenurilor de joacă, instalarea pavilioanelor). Totodată, mai multe instituții preşcolare din țară au fost dotate cu diferite bunuri (mobilier, jucării).
În anul 2014, Guvernul României a sprijinit mai multe iniţiative educaţionale sau culturale din Republica Moldova
Astfel, Teatrului Republican Muzical-Dramatic „Bogdan Petriceicu Hașdeu” din Cahul i-au fost oferite 800 de mii de euro pentru construirea unui nou sediu al instituţiei. Tot anul trecut, Guvernul României a alocat un milion de euro pentru reabilitarea Sălii cu Orgă din Chișinău și un milion de euro pentru reabilitarea Muzeului Naţional de Artă al Moldovei. În aceeași perioadă, România a mai donat Republicii Moldova 100 de microbuze școlare, trei autobuze pentru teatre și 35 de autoturisme de teren „Dacia Duster”, pentru instituţiile publice.
Mircea Eșanu: „Optăm pentru conceptul educaţional de tip școală-grădiniţă”
Mircea Eșanu, directorul executiv al FISM, spune că este la curent cu insuficienţa locurilor în grădiniţele din unele localităţi din ţară, motiv din care le-a propus autorităţilor locale să găsească alternative pentru înscrierea acestor copii în grădiniţe. „O variantă sugerată de noi a fost ca în satul unde clădirea școlii este încăpătoare, aici studiind puţini elevi, să fie amplasată și grădiniţa – bineînţeles, având intrări separate și adaptând edificiul la nevoile copiilor de vârstă preșcolară. FISM este un promotor activ al acestui concept de „centru educaţional de tip școală-grădiniţă și la finalul implementării acestui grant vom avea circa 30 de astfel de instituţii, printre ele fiind și grădiniţele din Salcia, Șoldănești sau Copăceni, Sângerei”, spune Mircea Eșanu.
Potrivit directorului executiv al FISM, în mare parte, Grantul românesc este destinat pentru renovarea și modernizarea instituţiilor preșcolare, în acest sens beneficiind de condiţii mai bune în grădiniţe peste 30 de mii de copii din întreaga ţară. „Și aici vorbim doar de renovări”, precizează Mircea Eșanu, menţionând că deja mai mult de 80 de grădiniţe din sate (circa 200 de grupe) beneficiază de mobilier nou, iar peste 100 de grădiniţe au un teren nou de joacă: „Astea sunt cifre reale și asta în situaţia în care noi nu suntem nici la jumătate din bunurile pe care urmează să le furnizăm în acest an”.
Totuși, deși sprijinul oferit de Guvernul României este unul foarte generos, acesta nu acoperă nici măcar o treime din necesităţile sistemului de învăţământ preșcolar de la noi, căci, pregătirea profesională a pedagogilor din grădiniţe este la fel de importantă ca și renovarea clădirilor… La fel, regretul meu ţine de faptul că în acest Grant nu a fost inclusă dotarea grădiniţelor cu materiale didactice”, conchide Mircea Eșanu.
Ambasadorul Marius Lazurcă: „Statul român investește în sistemul educaţional și cultural din Republica Moldova”
Excelenţa Sa Marius Lazurcă, Ambasadorul României la Chișinău, a precizat, pentru „Obiectiv European”, că, în ultima perioadă, statul român a investit mai mult în renovarea și modernizarea instituţiilor de învăţământ, cât și a edificiilor de cultură din Republica Moldova. „Altfel, Guvernul României a alocat bani pentru construcţia noului sediul al Teatrului Republican Muzical-Dramatic „Bogdan Petriceicu Hașdeu” din Cahul, dar și pentru renovarea Sălii cu Orgă din Chișinău sau pentru reabilitarea Muzeului Naţional de Artă al Moldovei. În special, în anul 2014, o atenţie sporită a fost acordată îmbunătăţirii condiţiilor în sistemul educaţional – și aici mă refer la majorarea numărul de burse pentru elevii și studenţii, dar și pentru absolvenţii instituţiilor superioare care doresc să-și continue studiile în România. Totodată, este vorba și de procurarea autobuzelor școlare, dar și de oferirea acestui grant de 20 de milioane de euro destinat modernizării grădiniţelor”, a menţionat Marius Lazurcă.
Excelenţa Sa a ţinut să precizeze că implementarea acestui grant este monitorizată foarte atent de către partea română, dar și de FISM. „Domnul Victor Ponta, Prim-ministru al României, chiar a vizitat câteva șantiere de construcţie a grădiniţelor – din comuna Marinici, raionul Nisporeni și din satul Porumbești, raionul Cantemir – pentru a vedea cum decurg lucrările. Interesul nostru, dar și al Republicii Moldova, este ca banii oferiţi de Guvernul României, care de facto sunt banii contribuabililor români, să fie valorificaţi cât mai eficient și după destinaţie”, a concluzionat Ambasadorul.
„Vrem să aducem Europa acasă, prin atitudine și respect”
În scurta mea vizită la Sadova şi Sipoteni am întâlnit şi câțiva concetățeni care au revenit acasă după ce, mai mulți ani, au lucrat în țările Uniunii Europene. Deşi acolo erau remunerați foarte bine, ei au ales să se întoarcă în Moldova, unde să contribuie la transpunerea ideilor europene la realitățile țării noastre.
Olga Ionel, agent economic, Sadova, Călărași – „Am lucrat 12 ani în Portugalia. Acolo drepturile salariaților sunt respectate de către angajatori. Vreau ca şi condițiile de muncă din țara noastră să fie similare celor din Portugalia. Dacă acolo am plecat cu gândul de a face cât mai mulți bani, peste ani m-am întors în țară cu o altă concepție: Omul are prioritate, nu banul. Ştiu că este greu, dar vreau să aducem Europa Acasă, prin atitudine şi respect”.
Vladimir Dodon, inginer cadastral, Sadova, Călărași – „Vreau Justiție ca în Europa. Am lucrat mai mulți ani în Spania, soția mea şi acum e acolo. În Spania legea şi disciplina stau în capul mesei. Dacă ai încălcat ceva, eşti pedepsit. Sancțiunea nu se negociază. Oamenii noştri sunt dezamăgiți de justiție, căci cel care fură milioane stă în libertate. Vreau să trăiesc experiența din Spania la noi acasă. Acum lucrez inginer cadastral, ajut şi eu la modernizarea satului nostru”.
Larisa Braga, conducător muzical la Grădiniţa Nr. 2 din Sipoteni, Călărași – „Poporul nostru nu este unit şi tolerant – m-am convins pe propria piele atunci când am fost în Franța, unde sunt stabilite cu traiul fiicele mele. Pentru a mă înțelege cu ginerii şi nepoții, timp de jumătate de an am studiat franceza. Am beneficiat şi de bursă – da, la vârsta mea mi-au dat bursă! Acolo oamenii îți sar în ajutor, indiferent din ce parte a lumii vii. Şi am mai observat că francezii sunt dornici de a face carte. La noi nu prea, chiar dacă avem potențial… Deşi aş putea să mă mut în Franța, inima nu mă lasă. Vreau ca şi oamenii din Moldova să trăiască la fel ca francezii.
Gheorghina Anghenie, directoarea grădiniţei din Sadova – „Am stat în Italia 12 ani, opt dintre care am avut grijă de un copil. Când îl duceam la grădiniță, eram impresionată de condițiile în care sunt educați copiii în instituțiile preşcolare. Şi aici mă refer la relația de prietenie dintre pedagog şi copil, dar şi la diversitatea materialelor didactice. Mi-am spus că, dacă mă întorc în țară, voi încerca să aduc grădinița din Sadova la acele standarde. M-am întors şi… iată că mă zbat pentru ca şi copiii noştri să aibă parte de condiții de educație ca şi cei italieni. Ştiu că nu va fi deloc simplu să-mi realizez acest scop, dar nu şi imposibil”.
Articol publicat în suplimentul Obiectiv European, editat de Asociaţia Presei Independente. Alte articole la tema integrării europene le puteţi citi AICI.
Această publicaţie este posibilă datorită ajutorului generos al poporului american oferit prin intermediul Agenţiei SUA pentru Dezvoltare Internaţională (USAID). Opiniile exprimate aparţin Asociaţiei Presei Independente (API) şi nu reflectă în mod necesar poziţia USAID sau Guvernului SUA.
