Dulciurile au salvat lumea. Este de părere Daniel Lieberman, paleoantropologist la universitatea Harvard și expert în cercetări din perspectiva evoluției a felului în care corpul uman arată și funcționează. El califică dorința de a consuma dulciuri ca un obicei ce are rădăcini antice. Strămoșii noștri au supraviețuit frigului și crizei de mâncare consumând fructe dulci ce le-au asigurat energia necesară, au contribuit la stocarea grăsimii și i-au stimulat să se reproducă.
Magenta Consulting a decis să afle cât de predispuși sunt moldovenii să se alinte cu o prăjitură, care sunt ocaziile când își permit un astfel de festin și dacă putem fi considerați o națiune dependentă de zahăr.
Nu suntem dependenți de torturi
Statele Unite, unde statisticile indică un consum zilnic de 22 de doze de zahăr, ceea ce de 4 ori excedă nivelul recomandat de Organizația Mondială a Sănătății, mai ales prin ingerarea de băuturi carbogazoase, și-a asigurat deja renumele de populație dependentă. În Moldova, se pare, consumăm dulciuri mai mult din plăcere, decât din disperare. Cei mai mulți dintre respondenții sondajului Magenta Consulting cumpără tort o dată pe lună. 18% servesc tort o dată la 2 – 3 luni, iar 19% și mai rar. Doar 1% dintre participanții la sondaj simte nevoia de a se îndulci cu tort zilnic.
Cât de des consumați tort?
Cel mai des, acestea sunt procurate pentru evenimente speciale, cum ar fi zilele de naștere, nunțile, cumetriile sau pentru a primi oaspeți. 37% dintre respondenții sondajului Magenta Consulting preferă să includă, totuși, momente dulci și în rutină, procurând tort pentru a avea ceva gustos la ceaiul cu familia.
Dacă e tort, atunci sovietic și de la supermarket să fie
Moda de a cumpăra torturi de casă există, dar nu este răspândită în Moldova. Aceasta, spre deosebire de țările occidentale, unde dulciurile artizanale se bucură de popularitate pentru prețul mic și ingredientele considerate mai sănătoase. Majoritatea respondenților cercetării Magenta Consulting au indicat faptul că procură torturi de la supermarket sau magazine specializate, precum:
– Franzeluța
– Dulcinella
– Colibri
– Bucuria.
O examinare a listei de produse ale acestor magazine, arată că torturile preparate de ele nu includ renumitele creații din faimoasa patiserie franceză sau, cel puțin, italiană. De cele mai multe ori, este vorba de torturi create în spațiul URSS, cum ar fi: Kiev, Poveste, tort de napolitane. Cum rămâne atunci cu deliciile precum Pădurea Neagră, Croquembouche, Sacher? Pentru mulți moldoveni, mai ales cei care nu au avut ocazia să călătorească peste hotarele țării, aceste denumiri nu spun nimic. Să fie acesta un indiciu asupra lipsei culturii de a consuma dulciuri?
Răspunsul înclină mai mult în favoarea balanței NU. În primul rând, pentru că, spre deosebire de țările de peste hotare, unde, de regulă, supermarketurile produc torturi la preț mai mic, dar din materie primă ieftină, în Moldova, acestea, alături de magazinele specializate, sunt competitive atât la capitolul aspect, cât și calitate. În al doilea rând, pentru că deseori, sub mărcile sovietice se ascund rețete faimoase din patiseria mondială clasică. Diferă doar denumirea și poate unele ingrediente mai puțin accesibile după ce am fost separați atâția ani de Cortina de Fier. Partea bună e că avem loc de extindere a cunoștințelor și experiențelor gustative, prin urmare.
Sondajul despre consumul de torturi a fost realizat de Magenta Consulting pe un eșantion probabilistic stratificat multi-stadial pe 1.104 de respondenți. Cercetarea este reprezentativă la nivel național cu o marjă de o eroare de 2,9% la un interval de încredere de 95%. Perioada de colectare: 20 – 29 ianuarie 2015.
