Oana Titică, o bloggeriță din România și-a împărtășit pe blogul său, chicineta.ro, cum a fost prima sa vizită la Chișinău. De ce a rămas aceasta încântată și invers, vedeți în postarea de mai jos.
„Înainte să plecăm în road trip spre Moldova, Mazilu a primit o grămadă de recomandări pe FB – zeci de restaurante cu mâncare allegedly super, bomboane „Bucuria” pe care să le încercăm și o tonă de vinuri pe care să le bem. Astfel încât, când ne-am urcat în mașină, aveam ochii ca la păcănele: eu vedeam merloturi și ciocolată, M. visa spumante brute și bomboane cu prune.
Şapte ore de karaoke în mașină, mai târziu am ajuns în Chișinău. Când ajungi în oraș e haos, noroc cu Google Maps, cu care oricum ne-am încurcat, astfel, încât am făcut cinci cerculeţe într-un giratoriu, dar am răzbit, cu trafic de date și nervi consumați.
Ce te lovește din prima secundă când te dai jos din mașină: femeile sunt superbe, vorbesc mult și tare, de obicei între ele, iar bărbaţii sunt sferici. Ştiu că așa e și la noi, dar în Moldova contrastul e mai mare (a se citi „femei și mai frumoase, bărbaţi și mai convecși”).
Cina la hotel a fost ocazia cu care am învăţat al doilea lucru esenţial: nu toate mâncărurile sunt ceea ce par în meniu – coastele de porc sunt, de fapt, cotlete, spre tristeţea noastră.
Dar să vă zic care a fost treaba cu Chișinăul, că am impresia că vreţi să citiţi despre mâncare și băutură, de fapt, nu despre frumuseţea localnicilor.
1. Vinurile
E un capitol la care Moldova stă EXCEPŢIONAL, motiv pentru care o să vorbesc despre el separat, într-un post ulterior. Pe scurt, vinurile sunt foarte bune și FOARTE accesibile ca preţ, iar o excursie în zonă merită, doar pentru a vizita cramele.
2. Restaurantele
Cu lista în mână, ne-am fâţâit prin tot orașul și am reușit să ajungem în trei zile în cinci restaurante. (În restul timpului am vizitat cramele din împrejurimi.)
Cu mâncarea a fost nasol. Cu toate astea, cu cât ajungeam în mai multe locuri, cu atât orașul ni se părea mai interesant și iar rulam păcănele în cap, mai cu spor, deși nimic nu era bun. Existau combinaţii mișto de ingrediente (mi se pare că au o tendinţă să amestece gusturi și să facă mai multe mâncăruri dulci decât noi, which i love, gen carne de porc cu prune uscate) și locuri care sunau promiţător, gen restaurantul uzbec Caravan – cum să nu mergi la așa ceva? – însă chiar nu era bun. Ba dimpotrivă. Şi cu cât mergeam în mai multe locuri și nu ne plăcea mâncarea, cu atât eram mai entuziasmate să vedem ce urmează. Practic, eram ca niște adolescente scăpate în tabără.
3. Bomboanele și ciocolata Bucuria
Eram ferm convinsă că fabrica Bucuria se poate vizita, ca în Charlie and the Chocolate Factory, dar se pare că moldovenii se pricep la a face bani din turism chiar mai bine decât noi, așa că ne-am limitat la câteva magazine.
Toată lumea e înnebunită după Bucuria, but cu toate astea, nu m-au impresionat. Am avut un moment cu niște tablete cu susan în prima zi a road tripului, dar s-a întâmplat mai mult, pentru că nu mai mâncasem ciocolată cu susan în viaţa mea și eram surescitată. După ce am testat mai multe sortimente, mi-am dat seama că nu e nimic interesant.
4. Mâncarea din magazine
E foarte ieftină, ceea ce înseamnă că merită să pleci de acolo cu tot felul de porcării – eu am produs orez negru, hrișcă, paste (!) și alte chestii similare, de care nu aveam nevoie, dar preţul era prea bun.
5. Piaţa Centrală
Mare și, după un punct, boring. Am fost, totuși, fascinată de câte rodii din Azerbaidjan erau în octombrie, la fiecare tarabă și câţi raci se vindeau. Plus, aveau oale roz cu floricele.
6. Street food
Există, într-adevăr, multe chioșcuri cu plăcinte (cum sunt covrigăriile la noi) peste tot, dar nu sunt bune, la fel ca majoritatea patiseriilor de stradă din București.
Ce-am mai învăţat:
– ţigările sunt ieftine, îmi amintesc un preţ gen 5 – 6 lei pachetul, însă nu au aceeași ofertă ca la noi.
– dacă ești fată, de poliţiștii rutieri scapi dacă te hlizești puţin.
– nu sunt taxiuri pe stradă (decât foarte rar), așa că trebuie să rogi pe cineva de la restaurant/hotel să îţi cheme unul.
– e bine să ai un bagaj mare, în care să poţi ascunde sticle de vin printre haine.”
Citește întreaga experiență la Chișinău a bloggeriței Oana Titica pe blogul său „Adevărul despre Chișinău, Land of Plenty (part 1)”.
