În centrul Capitalei, în scuarul Teatrului Național de Operă şi Balet „Maria Bieşu”, a apărut o nouă instalaţie urbană – o bancă uriaşă, denumită „Pomul Vieţii”.
„Acest lucru s-a întâmplat datorită unei colaborări fructoase cu UNIBANK, partenerul care a acceptat proiectele Klumea. Împreună am realizat instalația urbană amplasată în fața Muzeului Național de Artă, bradul suspendat, Balul Brazilor și banca uriașă”, a spus fondatoarea asociației, Nata Albot, căreia îi aparține inițiativa.
Alexandra Sidorenco, reprezentanta UNIBANK, sponsorii instalației urbane, a declarat că, pe parcursul acestui an, au încercat să încurajeze mai multe inițiative frumoase și deosebite: „Acestă bancă nu este pur și simplu un obiect de decor, e mai mult un simbol de unitate națională și reîntregire a familiei”.
„În afară de ideea unei instalații urbane gigantice, care să devină un motiv de vorbă, de atragere a localnicilor, dar și a turiștilor, banca noastră este un purtător de identitate națională, este Pomul Vieții, el reprezentând și unul din ornamentele de pe covoarele basarabene. În viziunea noastră, este un ornament extraordinar, care anul acesta a devenit și simbol al țării”, a mai adăugat Nata Albot.
Continuitatea proiectului ar fi ca în fiecare sector al Capitalei să fie instalată câte o bancă. „Vrem să împânzim orașul Chișinău cu cât mai multe instalații gigantice și fiecare din ele să aibă un nume. Acum am folosit simbolul „Pomul Vieții”, sperăm să avem și un „Busuioc” și o „Frunză de viță de vie”, „Spic înfrățit” și o „Prescură”, acestea fiind ornamentele de pe covoarele basarabene pe care ar fi bine să le cunoaștem cu toții”, a completat Nata Albot.
Cel cu ajutorul căruia a fost implementat acest proiect este Mihai Stamate, autorul bradului suspendat de la Muzeul Național de Artă, iar cel care o zi și o noapte a pictat scaunul se numește Radu Dumbravă, un artist din Chișinău, care a participat anterior în echipele poloneze ce au realizat picturile murale din sectorul Botanica.
„Oamenii trebuie să înțeleagă că, în afară de blocuri, construcții adiacente, gherete, care urâțesc acest oraș, se pot întâmpla lucruri frumoase în el şi aceste lucruri trebuie continuate. Prin acest exemplu, dorim să-i inspirăm pe toți cei nemulțumiți de orașul lor, să devină constructivi și, în loc de critici, să creeze”, a conchis Nata Albot.
Pentru a simți spiritul Crăciunului, Petru Scalețchi, „Bucătarul Diplomat”, a făcut cinste cu izvar, plăcinte și sarmale, toate astea fiind însoțite și de colinde cântate de o ceată de urători.
