Expoziția de pictură a artistului Auguste Baillayre a avut loc recent în incinta Muzeului Național de Artă al Moldovei, drept un omagiu adus primului director, unul dintre fondatorii Pinacotecii municipale în baza căreia a fost fondat Muzeul Național de Artă al Moldovei.
Cu ocazia aniversării celor 75 de ani de la constituirea Muzeului Național de Artă al Moldovei și 135 ani de la nașterea lui Auguste Baillayre, expoziția prezintă cele mai importante opere ale artistului și ale unor discipoli și contemporani, opere considerate repere ale artei naționale.
Auguste Baillayre a fost în Basarabia anilor 1918-1940 una dintre cele mai distinse personalități ale timpului. El a impus o nouă orientare artistică, descoperind și inspirând mai multe talente.
Om de o vastă cultură europeană, Auguste Baillayre, stabilindu-se definitiv la Chișinău în 1918, a devenit, pentru Basarabia anilor 1918-1942, o personalitate marcantă, colecționar rafinat și bun îndrumător al multor generații de creatori.
Rolul pictorului a fost unul decisiv în 1939, când a fost numit custode, iar la 1940, Director al Pinacotecii Municipale, succesorul căreia a devenit Muzeul Național de Artă al Moldovei. Perioada basarabeană a confirmat din plin potențialul de creație, de organizator și de pedagog al lui A. Baillayre. Artistul a contribuit și la constituirea școlii de scenografie basarabeană. Ocupând postul de scenograf-șef al Teatrului Național din Chișinău în anii 1924-1930, maestrul îi atrage în această sferă a artei pe Teodor Kiriakoff, Natalia Bragalia, Elizabeth Ivanovschi, astfel punându-se bazele scenografiei românești din Basarabia.
Despre originile artistice ale maestrului basarabean, într-un articol ,vorbește George Oprescu: „Auguste Baillayre este un artist în vârstă, delicat, cultivat, cu dragoste pentru unii din maeștrii cu faimă din vremea tinereții sale, în special pentru Gauguin. Ca mulți pictori cu interes pentru teorie, pictura sa nu se poate include într-o formulă, căci ea variază după ultima convingere, pornește de la o nevoie de decorativ, cu o tendință de a prezenta obiectele, mai ales naturile moarte, de o mărime supranaturală. Temperamentul său de francez influențat de viață și atmosfera rusească, predomină în câteva peisaje cu rezonanțe franceze.”
Baillayre a fost și un colecționar pasionat. Probabil că în mediul basarabean el a fost unicul dintre plasticieni care colecționa opere de artă. Încă din timpul studiilor la Amsterdam, achiziționează porțelan și faianță olandeză, gravură niponă și icoane rusești, era posesorul unei bogate colecții de măști orientale. La Chișinău, cumpără înainte de război circa 100 de stampe de Rembrandt, care au ars în timpul primelor bombardamente.
În general, soarta pictorului a fost împărtășită de cea a colecției sale: soarta artistului a fost cea a emigrantului care, nimerind în altă țară, a dispărut de pe orbita artelor. După decesul artistului, conform testamentului, colecția de artă a lui A. Baillayre – 342 opere și arhiva – au fost donate Muzeului Național de Artă al Moldovei și Arhivei Naționale, completând considerabil colecția muzeului.
Expoziția prezintă, astfel, o viziune amplă atât asupra creației lui Auguste Baillayre, cât și asupra artei basarabene în această perioadă de timp, fiind expuse în total peste 100 de lucrări de pictură, grafică, sculptură și artă decorativă, iar alături de creația lui Baillayre, vizitatorii le-au putut vedea și pe cele semnate de discipolii săi.
Fotograful și pictorul Serghei Ichim, ne-a redat câteva impresii: „Cel mai mult m-au impresionat desenele în pastel, în special culorile și atmosfera redată de acestea. Am ales anume pastel, pentru că, după părerea mea, picturile sunt mai sincere, mai intime. La fel, mi-au plăcut portretele familiei sale.”
Vizitatorul expoziției, Oleg Macarov, ne-a spus: „Expoziția mi-a plăcut mult, la fel și organizarea evenimentului. Tablourile sunt foarte interesante, viu colorate. Cel mai mult mi-au atras atenția picturile în care sunt reprezentate peisaje din pădure – sunt aprinse și vii. Tuturor celor care nu au reușit să vină la vernisaj, le-aș sfătui să o viziteze cu siguranță, deoarece arta generează noi idei, este o treaptă spre noi descoperiri.”
Iată câteva tablouri și momente surprinse la vernisajul expoziției, acompaniate de sunetele blânde ale muzicii clasice:
