Gazoductul Iași-Ungheni a fost lansat oficial în prezența Prim-ministrului Iurie Leancă, a Premierului român, Victor Ponta, a Comisarului European pentru Energie, Günther Oettinger, a mai multor miniștri din Guvernele de la Chișinău și București, precum și a reprezentanţilor misiunilor diplomatice acreditate la Chişinău, a autorităţilor publice locale și a locuitorilor din zonă.
Noiembrie, 2009 – Republica Moldova si Romania au ajuns la un acord privind accelerarea construirii gazoductului Drochia-Ungheni. Republica Moldova a primit sprijinul Bancii Europene de Investitii si a Bancii Europene pentru Reconstructie si Dezvoltare, pentru finantarea acestor proiecte. Cele doua organisme internationale vor acorda asistenta in elaborarea proiectelor energetice transfrontaliere, scrie HotNews.
Ianuarie, 2010 – Presedinții Traian Băsescu și (pe atunci) Mihai Ghimpu anunță că România se angajează sa sprijine financiar gazoductul.
Mai, 2010 – Premierul moldovean Vlad Filat și ministrul român al Economiei, Adriean Videanu, au convenit construirea unui gazoduct de interconexiune a sistemului Republicii Moldova de gazificare cu cel al României pe direcția Ungheni-Iași. Cei doi au semnat Protocolul de colaborare moldo-român.
„Independenta energetica ofera o cu totul alta atmosfera si conditii de activitate”, a precizat Filat, la întâlnirea sa cu Videanu, din mai 2010.
Aprilie, 2012 – Studiul de fezabilitate al gazoductului este finalizat și începe elaborarea proiectului tehnic, anunță ministrul român al Economiei, Lucian Bode.
„După finalizarea gazoductului Ungheni-Iași, o mare parte din necesarul de gaze din Republica Moldova ar putea fi acoperită cu importurile din Romania”, a afirmat Valeriu Lazăr, viceprim-ministru și ministru al economiei din R. Moldova, după o întâlnire cu omologul său român, Lucian Bode.
Iulie, 2012 – Premierii Victor Ponta și Vlad Filat au convenit la Chișinău înființarea unui grup comun de lucru în domeniul energiei și au semnat o declarație comună pentru aprofundarea cooperării bilaterale în domeniul securității energetice, inclusiv realizarea proiectului gazoductului Iași -Ungheni.
Aprilie, 2013 – România a lansat licitația pentru gazoductul Iași-Ungheni. Licitația prevede un cost de construcție de aproximativ zece milioane de euro plus TVA.
Mai, 2013 – Și Republica Moldova a lansat licitația pentru partea sa de conductă.
August, 2013 – România anunță bugetul necesar pentru construcția gazoductului: 26,49 milioane euro, din care 7 milioane euro reprezintă contribuția financiară a UE prin Programul Operațional Comun „România – Ucraina – Republica Moldova 2007-2013”. Contractul de finanțare a fost semnat la București. Proiectul va fi derulat de ANRM, în calitate de lider de proiect, în parteneriat cu Ministerul Economiei din Republica Moldova.
27 August, 2013 – Sunt inaugurate lucrările la gazodcut, într-o ceremonie la care participă premierii Victor Ponta, Iurie Leancă, precum și comisarul european pentru Energie, Günther Oettinger. Data asumată pentru terminarea lucrărilor: decembrie 2013.
Septembrie, 2013 – Moment critic în controversele dintre Traian Băsescu și Victor Ponta pe tema „cine a făcut mai mult pentru realizarea gazoductului”. În urma dezvăluirilor de presă, Traian Basescu susține că termenul de finalizare (decembrie 2013) nu poate fi atins și cere informarea UE în acest sens
Noiembrie, 2013 – România și Republica Moldova semnează un contract prin care Bucureștiul finanțeaza cu 5,3 milioane de euro lucrările de pe teritoriul Republicii Moldova (10,5 km de gazoduct pe teritoriul R. Moldova, iar în partea de sud, traversare a raului Prut de 134 de metri). Contractul e semnat de vicepremierul Liviu Dragnea și vicepremierul moldovean, Valeriu Lazăr.
Decembrie, 2013 – Premierul moldovean, Iurie Leancă, reclamă întârzieri în construcția gazoductului pe teritoriul Republicii Moldova din cauza „standardelor sovietice” utilizate.
Iunie, 2014 – Viceministrul Economiei din Republica Moldova, Tudor Copaci, anunță finalizarea construcției conductei și planurile Chișinăului pentru prelungirea gazoductului astfel încât să poată fi asigurată alimentarea capitalei Republicii Moldova
Iunie, 2014 – Lucrările din România la gazoductul Iași-Ungheni sunt finalizate, inclusiv subtraversarea râului Prut, urmând ca sistemul de operare să fie preluat de către Transgaz.
7 August, 2014 – Șeful ANRE anunță că România va putea să exporte gaze naturale spre Republica Moldova din a doua jumătate a lunii.
14 August, 2014 – Transgaz (România) și Vestmoldtransgaz (Republica Moldova) au semnat la București acordul de operare a gazoductului Iași-Ungheni.
27 August, 2014 – Premierul Iurie Leancă a inaugurat gazoductul Iași-Ungheni, alături de omologul său român și de Comisarul European pentru Energie.
„De la 1 septembrie gazul românesc va trece Prutul, inițial într-o primă cantitate, asigurând astfel o sursă de alternativă. Vorbim despre faptul că într-un an și jumătate, maximum doi ani, vom avea un sistem perfect interconectat și atunci vom putea cumpăra gaze sau din Est, sau din Vest – de acolo de unde vor fi condițiile mai bune. Astăzi, în România, energia este mai ieftină cu aproximativ 40 la sută. În doi ani sunt convins că vom avea și o interconectare de energie electrică.Vreau să menționez că aceste proiecte nu sunt îndreptate împotriva altcuiva, ci sunt în interesul Republicii Moldova, a consumatorilor. Evenimentul de astăzi se încadrează în obiectivul nostru de integrare europeană”, a declarat Iurie Leancă
La rândul său, Prim-ministrul român Victor Ponta a precizat: „ Eu vreau să vă zic că împreună suntem mai puternici, putem face lucruri bune pentru ca oamenii să trăiască o viață mai bună. Exact în urmă cu un an, eram aici și porneam în sfârșit proiectul Gazoductului. Cred că prin inaugurarea de azi, dăm un mesaj pentru toată lumea și aș vrea să fim prieteni cu toată lumea, dar mesajul să fie foarte clar, Moldova și România ca să fie cu adevărat independente au nevoie și de energie. Împreună putem să fim cu adevărat independenți și împreună putem să fim respectați pentru asta și acesta este mesajul pe care-l dăm astăzi Europei și tuturor. În rest, vreau să vă spun că pentru România nimic nu este mai important decât să fiți alături de noi în Europa”.
În context, Comisarul European pentru Energie, Günther Oettinger, a menționat: „Acest proiect este pentru oameni, pentru cetățeni, este pentru partea economică și pentru cei care activează în industrie. Totodată, vreau să zic că prin aceste proiecte pe care le susținem, vrem să asigurăm o viață mai bună, drumuri mai bune, iar toate acestea înseamnă o viață mai bună. Integrarea Republicii Moldova în infrastructura noastră energetică este foarte importantă, adică asigurarea conexiunii pe plan energetic între Republica Moldova și România în această regiune. Vom continua și cu alți pași, ne vom extinde și pe domeniul energiei electrice și a gazului. Vom asigura modernizarea acestor rețele pentru a asigura cel mai înalt nivel al independenții în domeniul energetic.”
Următoarea etapă a proiectului prevede construirea conductei Ungheni-Chişinău pe teritoriul Republicii Moldova şi a gazoductului Oneşti-Leţcani cu Staţia de Comprimare a gazelor pe teritoriul României.
