Consecințele după embargoul comercial impus de Federația Rusă produselor moldovenești deja se resimt. Centrul Analitic Independent Expert-Grup a încercat să ofere câteva sugestii de piețe noi de desfacere pentru mărfurile autohtone.
Ieri, 26 august, au fost publicate studiul și infograficul „Ce țări pot înlocui piața Federației Ruse pentru produsele moldovenești?”, în care sunt prezentate câteva piețe alternative pentru a vinde vinurile, carnea de vită și fructele din Moldova. Experții consideră că anume reorientarea spre SUA și țările din Europa va ajuta exportatorii locali să beneficieze de la acest șoc.
La eveniment, au venit reprezentanți ai câtorva ministere, ambasadori din statele vizate și antreprenori. Deși toți au căzut de acord că studiul este unul reușit, totuși el necesită o analiză mai complexă și aprofundată pe diverse sectoare.
Dona Școla, directoare MIEPO: „Analizând experiența altor țări, am observat două abordări: fie remarcăm cantitatea produselor exportate, fie promovăm excelența, adică brand-urile naționale și ceva care se asociază cu Moldova. Cu părere de rău, am constatat că nu prea avem companii care ar putea să pretindă la asta”.
Reprezentanta Ministerului Afacerilor Externe și Integrării Europene, Tatiana Molcean a menționat că: „Luând în vedere etapa la care suntem cu realizarea angajamentelor față de UE la capitolul sanitariei, alt tip de carne – da, anul viitor cred că vom exporta, dar nu și carnea de vită. Și într-adevăr, multe depind de distanță. Dacă țara e mai departe, va fi mai dificil”.
Directorul proiectului USAID ACED Jim Herne a spus: „Din păcate, în multe cazuri, exportatorii moldoveni nu au produse care ar fi competitive pe piețele de Vest. De asta eu cred că Moldova trebuie să pună accent pe îmbunătățirea agriculturii. În Marea Britanie, 98% din struguri sunt fără semințe, care în Moldova aproape nu se produc. Astfel, vorbind de ceea ce este acum, Moldova încă nu e gata pentru a vinde struguri pe piața engleză. Trebuie să vă focusați pe crearea unui asortiment mai larg, noi metode de promovare, ambalaje reînnoite”.
Reprezentantul Ministerului Transporturilor a menționat un alt aspect: „Dacă luăm în vedere Kazahstanul, el ne oferă prea puține cote pentru practicarea transportului bilateral. Nu cred că ea ne va satisface pe deplin necesitățile. Cât despre SUA, Canada, vorbim despre costuri aferente logistice și până la urmă nu știm cât de competitiv va fi prețul produselor noastre pe piețele date”.
Șeful Departamentului Cooperare pentru Dezvoltare de la Ambasada Suediei Henrik Huitfeldt a adăugat: „Eu cred că trebuie să vă axați mai mult pe productivitate. În Moldova, vinul este de calitate înaltă, dar nu e de-ajuns de competitiv față de vinurile franceze, spaniole sau italiene, care se găsesc în Suedia”.
Mihail Suvac, șeful Direcției politici de producţie şi reglementări de calitate a produselor vegetale de la Ministerul Agriculturii și Industriei Alimentare a menționat că: „Pomicultura Moldovei a fost extinsă cu soiuri solicitate pe piața asiatică, unde este rece și e nevoie de vitamine. Europenii sunt de altă constituție. Merele care sunt în Moldova sunt acidulat-dulcii, iar piața europeană cere mere dulci-acidulate. Acest lucru înseamnă că va fi multă muncă, fiindcă este o structură bine implementată”.
Întregul infografic îl puteți găsi pe Budget Stories, iar studiul îl vedeți pe site-ul Expert-Grup.
