Cei care nu au pașaport român nu pot petrece foarte multe zile pe teritoriul României. Te poți opri doar dacă ești tranzit și te întorci de undeva. Iată ce am reușit să fac eu timp de trei zile în București.
# Street Delivery de pe Arthur Verona
Dacă ştii că nu ai prea mult timp la dispoziţie încearcă să planifici totul într-aşa fel încât să prinzi vreun evenimente interesant sau ai putea să fii destul de norocos și istoriile să te găsească pe tine. Eu am avut parte de o duminică minunată la Street Delivery București. Un proiect creativ care adună în jurul său multă lume bună și talentată. Timp de trei zile strada Arthur Verona este închisă pentru mașini și deschisă pentru oameni. Cel mai mult am rămas impresionată de pictura murală dedicată problemei Roșiei Montana care a fost desenată pe perete de o serie de artiști street-art. Mai multe poze poți vedea aici.
# Herăstrău şi Cişmigiu
Două parcuri din Bucrești pentru care trebuie să-ți rezervi câteva ore bune pentru a le descoperi și bineînțeles să te tolănești pe iarbă. În Herăstrău poți lua o bicicletă și să-l descoperi în lung și lat. Acesta are piste speciale pentru cicliști și dacă alegi bicicletele de culoarea verde, atunci mai economisești câțiva lei. Tot aici am descoperit mesaje drăguțe pe asfalt și un mic scuar cu capurile luminate a celor care au pus bazele UE. În Cișmigiu m-a bucurat că oamenii la fel ca în Viena nu se sinchisesc și se întind pe iarbă!
# Muzee şi Centrul Istoric
Regula numărul 1: foarte puține muzee, aproape nici unul, nu lucrează luni. Dar în schimb este unul care m-a cucerit din prima. După arta pompoasă și grea din Viena, aici am dat de chipuri calde și florile de cireș din grădina lui Grigorescu. Deși prânzul poate fi gustos la Pegas, tot așa de gustos el poate fi și la Casa Sindicatelor, unde zeama e ca acasă și atmosfera este nepretențioasă. Toate acestea le-am putut admira la Muzeul Colecțiilor de Artă, care este un fel de muzeu mai mic a Muzeului Națioanl de Artă din București. O experiență interesantă poate fi să mergi cu prietenii la Muzeul de Istorie. În special când din toată grupa doar tu ești pasionată de artefacte vechi. Și să nu uit despre centrul istoric să vă povestesc, deși sunt sigură că de el o să vă spună toată lumea din București. Aici m-am simțit ca în Chișinău. Se pare că aceste două capitale sunt infectate de același virus: nepăsarea față de monumentele istorice, lăsând totul să se distrugă de la sine. Centrul istoric este plin de cafenele și magazine, un loc perfect pentru o bere și pălăvrăgeală.
