Un arhitect trebuie să știe să se exprime grafic și prin desen. Acesta ar fi imboldul expoziției „Desenul de arhitectură ca mijloc de exprimare”, inaugurată recent la FUA. Cu această ocazie, imensa Sală de expoziții de la FUA și-a împodobit pereții cu zeci de lucrări, prin care viitorii arhitecți au încercat să-și exprime propria viziune asupra unor subiecte de arhitectură din cotidianul vieții reale sau din lucruri și lumi imaginare – dovadă a libertății pe care le-o oferă meseria.
Având prevăzute și în curricula discipline în cadrul cărora se studiază Desenul tehnic (anii I și II) sau Schița de arhitectură (anul III), acestea găsindu-și continuitate în tezele de curs, dar și în proiectele de licență, desenul, chiar dacă nu se consideră obligatoriu pentru un arhitect, la FUA învață să facă parte din viața acestuia. Pentru a revigora procesul de studii la acest capitol, la FUA a fost introdusă, în premieră, o nouă disciplină de desen și în anul III, au fost invitate și cadre didactice tinere, care, fiind mai aproape de studenți ca vârstă, au știut să le trezească interesul pentru această disciplină și să ajungă să comunice prin intermediul pensulei și creionului. Cum? Desenând în anii începători clădiri celebre fie din oraș, fie reproduse din imagini cunoscute, mai târziu, studiind „Istoria arhitecturii contemporane”, ei au deja o pregătire trecută prin… propriul exercițiu al mâinii și gândirii. Pentru că, desenând, ei își antrenează mâna, spiritul analitic, abilitatea de a stăpâni (respecta) proporțiile, o largă paletă cromatică, dar și propria atitudine, emoțiile, acesta fiind și un bun prilej de a gândi – a dezvolta gândirea.
Treptat, cu multă grijă și migală, iată că rezultatul acestor eforturi prinde contur și iese la suprafață, dovadă fiind și expoziția la care ne referim. Mândri de rezultat, lectorii Sorina-Nicoleta Grati și Teodor Naval, însoțiți de conf. univ., dr. Aurelia Carpov, șef Departament Arhitectură, au făcut o primă analiză a lucrărilor etalate.
Mesajul general al expoziției ar fi următorul: noi, viitorii arhitecți, avem de transmis un mesaj, cel al propriei viziuni asupra unor lucruri și detalii. Profesorii au remarcat în acest sens desenul Anastasiei Bucur – un cerc care pare a fi un soare sau un copac privit de sus – e însuși Universul în mișcare. La fel și execuția excelentă a liniilor și redarea planurilor de ansamblu în viziunea Cristinei Usatâi; expresivitatea și respectarea proporțiilor de către Jana Ciobanu… Zeci de nume rostite cu mândrie! E o onoare pentru profesori să-și vadă rezultatul muncii în lucrările discipolilor.
Unele lucrări debordează de imaginație în lucruri simple, rupte din cotidian. De exemplu, un plan construit și redat cu iscusință include întreaga… anatomie a spațiului: camerele de zi și odihnă, dormitorul, mobilierul, zona activă și cea pasivă, grupurile sanitare, se vede și sistemul constructiv, comunicațiile verticale. Dar ce execuție a lucrării! Cât pedantism și precizie! Și toate redate cu un simplu pix, parcă dintr-o răsuflare!
Mare atenție și la detalii. S-ar părea, prin ce poate să ne atragă atenția o ușă? Orice formă i s-ar conferi – dreptunghiulară sau cu marginile rotunjite, menirea ei e aceiași. Și doar un spirit cu adevărat creativ își poate lăsa amprenta atât în forma originală, cât și în detalii, înzestrând-o, de exemplu, cu… trei mânere – pentru cei mici, pentru oameni cu statură medie și pentru vârstnici. Asta-i măiestria, dar și menirea unui arhitect – să-și adapteze creațiile la scara omului!
Executate în diferite tehnici – în creion, tuș, cu pixul sau carioca, lucrările etalate cuceresc prin propria atitudine asupra lucrurilor. Este tocmai scopul spre care s-a tins în organizarea acestei expoziții.
