O eclipsă totală de Soare va avea loc la 21 august 2017. Este cea de-a XI-a eclipsă totală de Soare din secolul al XXI-lea, dar a XIII-a trecere a umbrei Lunii peste Pământ, în acest secol. Va fi prima eclipsă totală de Soare care va trece peste Statele Unite ale Americii în secolul al XXI-lea.

Cu o magnitudine de 1,0306, eclipsa va fi vizibilă de pe un coridor strâmt, peste Statele Unite ale Americii. Cea mai lungă durată a eclipsei totale va fi de 2 minute și 40 de secunde, la Nord-Vest de Hopkinsville, Kentucky. O eclipsă parțială va putea fi văzută de pe o bandă mult mai largă din penumbra Lunii, cuprinzând America de Nord, America Centrală, nordul Americii de Sud, Europa de Vest și Africa.

 

Această eclipsă face parte din seria Saros 145, cea care a produs și Eclipsa de Soare din 11 august 1999 care a traversat Oceanul Atlantic de Nord, Europa (în România, la Ocnele Mari producându-se faza maximă) și Asia.

Ea ar putea să egaleze, în număr de observatori, recordul absolut al «eclipsei eurasice» din august 1999, cât și al celei din 22 iulie 2009.

În Europa, eclipsa va fi vizibilă în Europa de Nord-Vest în cursul serii sau la apusul Soarelui. Doar în Islanda, Scoția și în Irlandaeclipsa va putea fi văzută de la început până la sfârșit. În restul Regatului Unit, în Norvegia, în Țările de Jos, în Belgia, în Franța, în Spania și în Portugalia, eclipsa va fi vizibilă doar înainte de apusul Soarelui.

Acoperirea parțială va atinge, pe insula São Miguel din Azore, circa 28 %, la Madeira circa 33%. În Las Palmas circa 40% poate fi obținută la apusul Soarelui. Pe coasta de vest a Peninsulei Iberice o acoperire între 13% și 22%, în Nord și în Sud, este atinsă la apusul Soarelui. Pe coasta franceză a Atlanticului, acoperirea maximă este semnificativ inferioară, de circa 10%, pe coasta de vest a Insulelor Britanice, la fel. În Germania, începutul eclipsei poate fi văzut la apusul Soarelui la nord-vestul extrem, la Borkum și doar în condiții atmosferice perfecte.