(foto) Creativitatea în orașele slovene (I): Cum pot fi transformate vechile cazarme militare în huburi creative

colaj

Slovenia este țara care se simte. Se simte în nuanțe preponderent verzi, în licori magice din vii rustice, în munte și mare, în liniștea unei ordini parcă orchestrate ce te îndeamnă să rămâi, să descoperi mai mult, mai mulți și mai multe, pentru că da… Slovenia este despre locuri, oameni și despre câtă creativitate poate genera această orchestrație. Toate astea le-am aflat și le-am simțit în cadrul unei vizite de studiu în câteva orașe slovene alături de un grup de manageri culturali din țări ale Parteneriatului Estic care au cunoscut aici bune exemple despre cum arta și cultura se reinventează și se adaptează la noile realități. În primul articol din seria care va urma, vă relatăm despre Pekarna, Metelkova și SALON – primele două fiind spații ce au renăscut vechi baze militare, care astăzi găzduiesc tineri artiști, iar ultimul fiind o veche clădire rămasă fără proprietari în gestiunea statului, devenită o cafenea creativă.

Pekarna, fostă brutărie pentru armată – inima culturii din Maribor

Maribor este al doilea oraș ca mărime din Slovenia și se situează la puțin peste 120 de kilometri depărtare de capitala Ljubljana. Desemnat în 2012 Capitala Europeană a Culturii, orașul găzduiește creativitatea în multe din locurile mai puțin tradiționale ce au servit anterior altor scopuri. Așa cum sugerează și numele, Pekarna de astăzi a fost o brutărie importantă pentru multe baze militare în timpul existenței Iugoslaviei. Clădirile, ce formează acum unul din cele mai mai mari huburi artistice din Slovenia, au fost construite la sfârșitul sec. XIX în timpul Imperiului Austro-Ungar și erau folosite drept garnizoane. Acum, fiecare din aceste clădiri își are propriul specific în funcție de activitățile care au loc aici.

Tinerii artiști ocupă spațiul la începutul anilor ’90

După războiul de independență de 10 zile, când armata iugoslavă s-a retras, iar clădirile respective au rămas goale, acestea au trecut sub jurisdicția Ministerului Apărării. Fiindu-le interzis accesul la cererea lor, mai mulți activiști au ocupat pur și simplu spațiul în 1994.

Între timp, municipalitatea a intrat în posesia clădirilor, iar de-a lungul anilor relația între autoritățile locale și „chiriașii” de aici a oscilat între dragoste și ură. Cu toate acestea, în prezent, artiștii folosesc spațiul în mod gratuit, iar primăria achită cheltuielile pentru apă și electricitate. Evoluția acestui hub artistic a întâmpinat și obstacole. Astfel, în 2007, primăria a dorit să distrugă aceste clădiri în favoarea construirii unor blocuri locative. Presa, alte organizații de profil, dar și Ministerul Culturii au reușit să pună destulă presiune pentru ca acest lucru să fie evitat. În acel moment, ministrul Culturii a hotărât să atragă fonduri europene pentru renovarea locului.

Renovarea

În 2010 avea loc conferința „Noi timpuri. Noi modele”, susținută de rețeaua Trans Europe Halles, pentru a stabili un nou stil de management al spațiului, care includea și renovarea acestuia.

uska„Trebuia să luăm în considerație trei aspecte: oamenii care lucrează aici, municipalitatea și comunitatea, iar în timpul conferinței a fost stabilită clar relația dintre ele. Modelul a fost aplicat doar asupra uneia din clădiri, care a și fost renovată. Renovarea în sine mai mult a dăunat comunității de la Pekarna însă, atât din cauza aspectului generat, dar și pentru că organizațiile existente anterior aici, au trebuit să se mute în timpul lucrărilor, iar la finalizarea lor, alte organizații le-au luat locul. În ceea ce privește starea celorlalte clădiri, unele au mai beneficiat de anumite îmbunătățiri, spre exemplu, schimbarea acoperișurilor. Multe probleme rămân în picioare încă. Iarna prin urmare, aici poate fi foarte frig, iar activiștii se încălzesc cu resursele proprii”, ne-a povestit Urška Breznik, reprezentanta comunității de la Pekarna.

Cine sunt oamenii de la Pekarna

Momentan, Pekarna găzduiește trupe, asociații care organizează spectacole de teatru sau concerte, pictori, librării second-hand, organizații culturale de tineret, organizații de sport. Majoritatea programelor desfășurate aici sunt gratuite sau au o taxă de intrare simbolică pentru vizitatori.

Odată eliberat un loc, ceea ce se întâmplă mai rar, alte organizații se pot înscrie în urma unui apel public pentru a ocupa locul vacant. Administrația de aici, care este constituită din toți membrii Pekarnei, decide cine intră. „Rareori însă se întâmplă asta. De obicei, organizațiile noi care-și doresc un loc trebuie să vină și să-și prezinte ideea în fața comunității. Dar, de regulă, cei care pleacă cedează în mod secret locul altora și astfel acest schimb se face netransparent. Aste e chestia care nu funcționează”, mai spune Urška.

Metelkova – orașul din Capitală, loc pentru expoziții nocturne, picturi murale, ateliere și cluburi

Din Maribor mergem în Ljubljana, într-un loc unde puțini turiști ajung, fie pentru că este cumva ascuns de ochii lumii, fie că este un spațiu mai puțin tradițional. Metelkova este un centru autonom social, situat chiar în inima Ljubljanei și este considerat de mulți un oraș în oraș. Istoria se repetă sau mai bine zis, începe chiar de aici, întrucât și Metelkova este o fostă garnizoană transformată în hub creativ încă în anul 1993, când a fost ocupată de un grup de activiști culturali. Are șapte clădiri și a fost numită astfel pentru că în apropiere se află strada „Metelko”, originea numelui venind de la un preot romano-catolic. Cu zeci de activități, organizații, evenimente și inițiative, Metelkova este considerat cel mai activ și eficient centru cultural din țară.

Miran este unul din zecile de artiști găzduiți de Metelkova. El are un atelier de lucru aici și este un renumit artizan în Slovenia, remarcat prin stilul său original. Când am intrat în vizită, meșterea o masă pentru propria bucătărie, iar urme ale fostelor și viitoarelor creații se găseau pretudindeni în micul atelier. Nu departe de Miran se găsește și o expoziție unicat care poate fi vizualizată doar noaptea din exteriorul clădirii. Pentru vizitatori, există o instalație înaltă, echipată cu un microscop, de unde expoziția poate fi văzută în exclusivitate după ce apune soarele. Instalația mai este folosită și ca loc de întâlnire pentru comunitatea de aici.

La Metelkova mai găsești și o grădină inovativă pentru copii, care are diverse jocuri create din echipamente reciclate, iar lângă aceasta se află cel mai colorat perete din Ljubljana, care a fost pictat de un grup de copii romi din Macedonia în cadrul unui proiect social. Spațiul creativ găzduiește și un bloc destinat mai multor activități ale comunității LGBT, membrii căreia inițiază aici proiecte, se reunesc în asociații sau se distrează în puburi și discoteci. Apropo, Metelkova are câteva astfel de localuri, unde serile abundă de oameni care vin din regiunile apropiate pentru a petrece timp de calitate alături de oameni interesanți. Pe teritoriul centrului se află și un hostel neobișnuit, fiind creat pe locul unei foste închisori. Fostele celule, în care obișnuiau să fie închiși deținuții, sunt reinventate acum în camerele hostelului.

Nici Metelkova nu a dus lipsă de probleme cu municipalitatea. În 2006, o clădire unde aveau loc diverse instruiri a fost demolată de autorități. Totuși, centrul este conectat în mod legal la sistemele de apă și electricitate ale orașului, iar pentru utilități artiștii plătesc din contul activităților comerciale ale spațiului (concerte, baruri, galerii de artă). Spațiul le este oferit membrilor gratuit.

Înapoi în Maribor: SALON, de la un fost casino la o cafenea creativă

salon

 

Borut Wenzel a fondat SALON în 2013, după ce Maribor a primit titlul de Capitală Europeană a Culturii. Inițial, acesta era un spațiu unde designerii locali și artiștii își puteau prezenta și vinde lucrările. „Circumstanțele economice nu erau foarte pozitive, de aceea am introdus și conceptul de cafenea, iar odată cu ea și organizarea diferitelor evenimente culturale”, povestește Borut.

 

Clădirea a fost construită la începutul secolului XX de către germani, națiune care la acel timp a dezvoltat orașul Maribor din mai multe perspective economice. Locul obișnuia să fie un restaurant și un loc de întâlnire pentru germanii de atunci. În timpul primului război mondial, aceștia au pierdut drepturile asupra localului, care în anii ’70 a fost transformat în casino. Ulterior, casinoul a fost închis în jur de opt ani, până în 2012, când a fost folosit ca spațiu expozițional în cadrul evenimentelor dedicate desemnării Mariborului drept Capitală Europeană a Culturii. „Din acel moment, am început să caut posibilități prin care să pot reînvia acest local”, mai povestește el.

Prin anii ’60, când spațiul era încă loc de întâlnire pentru diverse comunități, multe familii s-au născut în urma întâlnirilor de aici. La redeschiderea din 2013, ei au fost primii oaspeți ai localului. „Noi am început să recreăm aceeași atmosferă de altă dată prin evenimente culturale, muzicale, similare cu cele de atunci”, spune fondatorul. Acum, SALON este cafenea în timpul zilei, iar seara este loc pentru concerte, discuții publice, prelegeri, seri literare, diverse întâlniri între oameni de cultură. Astfel, prin prisma lor, localul are o altă înfățișare de fiecare dată, iar toate decorațiile de aici sunt colecționate timp de 20 de ani de fondator și membrii care s-au alăturat ulterior.

Urmează să se închidă

Din lipsa unor drepturi asupra proprietății, Borut va trebui să părăsească locația în mai puțin de un an, întrucât după Al Doilea Război Mondial statul a preluat multe din proprietățile private precum a fost și această clădire. Acum, vor s-o privatizeze, motiv pentru care au scos-o în vânzare. „Probabil cineva foarte bogat o va cumpăra și va investi în vreo afacere. Nu cred că SALON mai poate apărea în alt loc, întrucât există o conexiune aparte anume cu acest spațiu”, spune Borut.

***

23 de reprezentanți ai sectorului cultural din Armenia, Georgia, Moldova și Ucraina au petrecut cinci zile în Slovenia, unde au avut parte de vizite la 21 de spații creative și culturale, cunoscând peste 60 de organizații culturale slovene. Pe lângă Ljubljana, oaspeții au vizitat orașul Maribor în Est, dar și Vipava, Nova Gorica, Šempas și Osek în Vest. Vizita a fost găzduită și planificată de echipa Motovila, Centru de promovare și colaborare în sectorul cultural și creativ din Slovenia. Mai multe detalii despre vizita propriu zisă, dar și participanți, puteți afla AICI.

Articolul a fost produs în cooperare cu Programul de Cultură și Creativitate al UE-Parteneriatul Estic 2015 – 2018 – culturepartnership.eu.

Share: Share on Facebook Share on Twitter Share on Telgram
Autoare:Alina Gîrneț
Comentarii
  • Știri pentru tine
  • Lifestyle din stânga nistrului

  • Portalul CIVIC.MD: Activitati ONG, anunturi, granturi, job-uri, voluntariat, evenimente