Cercetarea a fost comandată de către echipa fondatorilor I.P. Acceleratorul de Inovații și Antreprenoriat DreamUps și efectuată din grantul oferit de către Ministerul Tineretului și Sportului. Cercetarea a fost realizată în septembrie-octombrie 2015 de către Magenta Consulting.
CE TINERI ÎȘI DORESC SĂ LANSEZE O AFACERE?
#1. Majoritatea tinerilor doresc deschiderea unei afaceri – 56% au astfel de intenții. Se observă că ponderea bărbaților în rândul celor care își doresc o afacere este mai mare, totodată, în timp ce 58% dintre tineri cu vârsta între 16 și 29 de ani trăiesc în mediul rural. În rândul doritorilor de a deveni antreprenor, cota celor care trăiesc în rural este de 51%, deci în mediul urban această intenție este mai proeminentă.
#2. În urma cercetării s-a constatat că domeniile care trezesc cel mai mare interes în rândul tinerilor pentru deschiderea unei afaceri sunt cele tradiționale – agricultura (22%), comerțul (20%) și prestarea serviciilor (17%). În același timp, IT a cumulat o cotă de 4%.
#3. Tinerii din mediul rural par a fi mai entuziasmați decât cei din orașe de ideea deschiderii unei afaceri în domeniul agriculturii (29% față de 14% a celor din mediul urban) și în domeniul comerțului (27% față de 12%), pe când tinerii din mediul urban sunt mai interesați de sfera prestării de servicii (20% față de 13%).
#4. Se observă că atât în rândul bărbaților, cât și în rândul femeilor topul celor mai atrăgătoare domenii de a-și deschide o afacere include: agricultura (cu 26% pentru bărbați și 17% pentru femei), comerțul (respectiv 17% și 23%) și serviciile (respectiv 15% și 19%). Cu toate acestea, se observă că în timp ce agricultura, domeniul de activități financiare (9% față de 2% în rândul femeilor) și IT-ul (6% față de 1% în rândul femeilor) mai mult îi atrag pe bărbați, în cazul respondentelor se observă un interes mai mare față de comerț, servicii și domeniul sănătății (12% față de 1% în cazul bărbaților).
#5. Dorința de a obține independența financiară este motivația-cheie pentru potențialii antreprenori în deschiderea afacerii (3,8 puncte din 5 puncte maximum de importanță), fiind urmată de posibilitatea realizării personale (3,6 puncte). Dorința de a investi banii a acumulat cel mai mic scor de 2,5 puncte.
#6. Fiind întrebați unde se va afla afacerea lor, 57% dintre antreprenorii potențiali au indicat că vor înființa afacerea doar în Moldova, 22% au indicat că au în plan și o afacere peste hotare (motivând intenția de a rămâne prin dorința de a sta lângă casă și familie – 50%, necunoașterea limbilor străine – 19%, dorința de a dezvolta economia Moldovei – 17%, de a rămâne lângă prieteni – 14%, patriotismul a fost numit de 12% și condițiile potrivite pentru dezvoltarea afacerii – de 10%).
#7. 7% visează la o afacere exclusiv peste hotare și 14% nu sunt siguri în privința planurilor lor. Aceste două categorii de persoane au fost întrebate despre motivele care ar sta la baza schimbării planurilor și posibilitatea de a rămâne în Moldova. Acești respondenți au numit în primul rând casa și familia – 50%, după care investiția într-o afacere locală, patriotismul – 15% și necunoașterea limbilor străine – 11%.
#8. În rândul antreprenorilor actuali cotele sunt distribuite similar. La capitolul locului de înființare a afacerii, 57% își planifică afacerea doar în Moldova, în timp ce 25% își doresc și o afacere peste hotare. 9% doresc să transfere afacerea peste hotare și 10% încă nu s-au decis.
#9. Motivația pentru a rămâne în rândul tinerilor antreprenori este similară cazului potențialilor antreprenori. Casa și familia rămân motivul de bază.
#10. Precum s-a discutat în cadrul focus grupurilor, în societate lipsește promovarea unor tineri de succes care au reușit să obțină rezultate bune, aflându-se în Moldova. Se pune accent pe promovarea succeselor tinerilor care au plecat peste hotare și astfel, aceia care rămân se simt motivați de a pleca pentru a demonstra că și ei ar putea avea succes. Însuși termenul succes pare a fi legat de plecarea peste hotare.
#11. 34% dintre potențialii antreprenori au lucrat peste hotare, în timp ce în segmentul celor care deja au o afacere, cota persoanelor care au mai lucrat peste hotare este de 25%. Plecarea peste hotare i-a influențat atât pe tinerii antreprenori, cât și pe potențialii antreprenori în dorința lor de a-și deschide o afacere (74% în cazul potențialilor antreprenori și 54% – în cazul antreprenorilor actuali).
TINERII ANTREPRENORI – CINE SUNT EI?
#1. În rândul tinerilor antreprenori sunt mai mulți bărbați decât femei (59%).
#2. 82% au studii superioare.
#3. 83% sunt din mediul urban.
#4. Trei pătrimi nu au lucrat peste hotare.
#5. 89% sunt SRL.
#6. 57% – sunt companiile neplătitoare de TVA.
#7. 24% activează în comerț, 10% – în construcții și 9% – în agricultură.
CE BARIERE STAU ÎN CALEA TINERILOR?
#1. Principalele bariere menționate sunt: lipsa banilor – 45%, situația politică actuală din țară – 14%, concurența – 12%. Alte bariere presupuse sunt situațiile neprevăzute, birocrația, impozitele mari, lipsa susținerii, lipsa unor informații, corupția sau piedici din partea statului.
#2. Potențialii antreprenori au mai mult optimism în privința șanselor creșterii afacerii lor, decât antreprenorii actuali (16% dintre antreprenorii actuali evaluează șansele ca fiind foarte mari și 38% – ca fiind mari, deci cumulativ 54% evaluează aceste șanse ca fiind mari, în timp ce în segmentul potențialilor antreprenori aceste ponderi sunt de 26% și 54%, deci, cumulativ 80%).
#3. În momentul deschiderii afacerii, potențialii antreprenori evidențiază următoarele tipuri de probleme: corupția, birocrația, insuficiența banilor, în timp ce actualii antreprenori au fost preocupați în primul rând de lipsa cumpărătorilor și vânzările mici, concurența mare și imposibilitatea estimării riscurilor.
#4. Precum s-a menționat în cadrul unui focus grup, din motivul politizării mediului de afaceri, din cauza utilizării pârghiilor mai puțin legale în lupta cu concurența, mediul de afaceri este perceput ca ceva murdar și neatractiv de mai multe persoane tinere.
#5. Potențialii antreprenori își fac griji că afacerea lor ar putea fi inhibată de la bun început, dacă autoritățile locale nu ar fi de acord cu deschiderea afacerii (pe motive politice sau din cauza refuzului antreprenorului de a plăti mită).
#6. Per general, în fața tinerilor care își doresc o afacere stau astfel de probleme precum: lipsa banilor (68% în opinia antreprenorilor potențiali și 42% în opinia actualilor antreprenori), corupția (33% și 27% corespunzător, concurență (20% și 16%), birocrație (15% și 23%), lipsa susținerii din partea statului (15% și 22%).
#7. Pentru a putea face față dificultăților care vor apărea, majoritatea tinerilor iau în calcul următoarele soluții: luarea unor împrumuturi – 16%, continuarea de a munci – 13%, a da dovadă de insistență – 10%, informarea – 10% sau oferirea de mită – 8%.
#8. Persoanele care au rude sau prieteni apropiați care au afaceri proprii se declară mai optimiști că vor reuși deschiderea unei afaceri. Aceasta le-a oferit posibilitatea de a cunoaște anumite informații care ar putea să îi ajute în depășirea unor viitoare probleme. În cazul în care câteva persoane dintr-o familie deschid diferite afaceri care pot presta serviciile una alteia, aceasta le permite oferirea unor condiții preferențiale (spre exemplu, preț redus) afacerii unei rude decât companiilor din afară. Astfel, aceste companii au un avantaj competitiv față de concurenți.
#9. La nivel de soluții pentru situațiile-problemă s-a propus: 1) ajutorul tinerilor antreprenori, subvenții, investiții (răspunsul a 31% din potențiali antreprenori și 26% – actuali antreprenori), schimbarea conducerii țării (22% și 17%), impozite mai mici (19% și 16%), eliminarea corupției (13% și 10%), schimbarea mentalității (13% și 11%), schimbarea legislației (11% și 16%), cursuri și traninguri (11% și 13%), credite avantajoase (0 și 10%), stabilizarea situației politice (9% și 13%).
IMPLEMENTAREA INOVAȚIILOR
43% dintre actualii antreprenori și 31% dintre potențialii antreprenori au implementat sau planifică implementarea inovațiilor în cadrul afacerii lor.
POTENȚIALI ANTREPRENORI
#1. Persoanele care nu au lucrat peste hotare anterior sunt mai sigure că nu vor implementa inovații în afacerea lor.
#2. Interesul față de implementarea inovațiilor crește concomitent cu interesul față de instruiri.
#3. Persoanele din mediul rural par a fi mai deschise spre implementarea inovațiilor.
#4. Cel mai sporit interes față de inovații este manifestat de potențialii antreprenori din sudul republicii.
#5. 46% intenționează să implementeze inovații la nivel tehnologic – echipament nou.
ANTREPRENORI ACTUALI
#1. Mai mulți antreprenori de sex masculin au afirmat că au implementat inovații.
#2. În rândul persoanelor cu studii superioare obținute peste hotare, cota inovațiilor este mai mare.
#3. În rândul întreprinderilor situate în oraș, cota inovațiilor este mai mare, în comparație cu întreprinderile tinerilor situate în sate.
#4. 39% au inovat activitatea companiilor prin faptul că prestează servicii noi pentru piața locală.
Pentru a examina studiul complet cu privire la necesitățile de instruire ale tinerilor cu privire la lansarea și dezvoltarea unui start-up îl vedeți mai jos.
Scopul cercetării desfășurate a fost evaluarea necesităților tinerilor în momentul deschiderii unei afaceri. Pentru a putea atinge toate obiectivele particulare propuse au fost utilizate două metode de cercetare: două sondaje și patru focus grupuri.
Au fost desfășurate două sondaje asupra a două grupuri-țintă de populație. Primul grup-țintă a fost format din potențiali antreprenori, cu un eșantion de 250 de persoane. Odată ce acum nu există informații despre nivelul de interes față de deschiderea unei afaceri în rândul tinerilor din Moldova, Magenta Consulting a efectuat un studiu de incidență pe un eșantion de 500 de respondenți – astfel, a devenit posibilă stabilirea profilului tinerilor care doresc să deschidă o afacere și a tinerilor care nu au astfel de planuri. Pe lângă sondajul cu potențiali antreprenori, a demarat și un sondaj printre antreprenorii actuali – tinerii cu vârstă între 16 și 29 de ani, care în prezent sunt fondatori sau co-fondatori ai unei afaceri înregistrate.
Cercetarea calitativă a presupus realizarea a patru focus grupuri, dintre care unul s-a desfășurat la Bălți. Grupurile-țintă au fost potențialii antreprenori, tinerii antreprenori și persoanele care activează în anumite organizații specializate în oferirea unor tipuri de instruiri tinerilor care doresc să lanseze o afacere.
