Victor Chironda, antropolog care își scrie unele din observații și oferă soluții de îmbunătățire a unor probleme sociale pe blogul său, vine cu o soluție despre cum s-ar putea face ca pietonii să se simtă mai în siguranță la traversarea străzilor în Chișinău.
Victor scrie pe blogul său (blog feeric): „Eu cred în faptul că spațiile urbane amenajate corect ar stimula creșterea nivelului de cultură și civilizație a chișinăuienilor. Pentru că moldoveanul nu își permite să arunce mucul de țigară pe o stradă din Roma sau Lisabona dar cu o plăcere sadică o face în Chișinău. Fix așa cu parcările, construcțiile ilegale și restul.
Amenajând un spațiu, setând niște reguli de comportament și având grijă ca oamenii să le respecte, poți “educa” oamenii care îl populează. Psihologii numesc asta “Influenţele situaţionale în transformarea comportamentală a individului”. Știți voi, teoria ferestrelor sparte.
Când pui bare între carosabil și trotuar oamenii nu parchează pe trotuar. Pentru că nu au cum. Când faci trecere nivelată pentru pietoni mașinile nu au încotro decât să frâneze la intersecție, chiar dacă semaforul le oferă prioritate. Dacă amendezi sistematic stăpânii câinilor ei vor începe a strânge din urma acestora fecalele. Dacă pui felinare pe stradă și le întreții corect, acolo vor înceta să se mai adune “gopnicii”. Ca să fie curat, e mai ușor sistematic să faci curățenie, decât să umbli să “schimbi mentalitatea” și să te jelui pe specificul conaționalilor tăi.
Rolul central în acest tip de abordare îi revine autorităților publice locale: Primarul și Primăria, Consiliul Municipal și Instituțiile de servicii publice din subordinea acestora. Oamenii din aceste instituții trebuie să înțeleagă că aflarea lor acolo are un sens care ar trebui să se rezume la un scop mare – îmbunătățirea calității vieții locuitorilor orașului.”
Trecerea de pietoni denivelată
Victor spune că în Chișinău avem o trecere de pietoni denivelată, doar că ea are câteva probleme, totuși este un exemplu bun, treceri care ar trebui gândite și construite. Victor aduce ca exemplu trecerea denivelată de la Râșcani, de pe strada Bogdan Voievod, lângă piața cu același nume.
În teorie, șoferii trebuie să observe de departe denivelarea și să reducă viteza, indiferent dacă sunt sau nu pietoni, pentru a nu deteriora automobilul. O scădere a vitezei de la 60 km/h la 20 km/h reduce considerabil probabilitatea de tamponare a pietonului.
Dar trecerea noastră nu a avut demult parte de renovare. Din cauza marcajului șters, trecerea e greu observabilă. Dar oricum e mai bine decât o trecere la nivel cu carosabilul. Iată cum reacționează șoferii când se apropie de trecerea denivelată.
Așa ar putea să arate o astfel de trecere
În care dintre exemplele de mai jos oamenii s-ar simți mai bine și s-ar comporta mai civilizat?
Acest tip de trecere pentru pietoni determină câteva schimbări de comportament:
#1. Pietonii se simt în siguranță și traversează strada anume la trecerea pentru pietoni. Frica subconștientă de carosabil dispare și oamenii sunt determinați să circule mai mult pe jos sau cu bicicleta.
#2. Șoferii sunt determinați fizic să frâneze la trecere de pietoni, fapt care le dezvoltă un reflex: să frâneze când văd semnul “Trecere pentru pietoni” chiar și atunci când ea nu este denivelată.
#3. Oamenii de la Direcția Transport din Primărie își dau seama că munca lor salvează vieți și ajută oamenii, fapt care îi stimulează să se gândească mai mult la problemele orașului și mai puțin la bani.
În așa mod amenajarea spațiului determină schimbarea comportamentului. E o rețetă mult mai eficientă decât “schimbarea mentalității”.
Mai multe articole despre antropologie urbană citiți pe blogul lui Victor Chironda: Blog feeric.
