Se zvonește că luni este cea mai puțin așteaptă zi din săptămână. Angajații de obicei oftează duminecele seara, dar ce fac elevii ? Elevii ne-au împărtășit cu ce li se asociază ziua de luni, cum o ”supraviețuiesc” și ce atitudine au față de ea în voxul #diez.
Cristian (Dubi) Dubineanschi, elev Liceul Teoretic “Gaudeamus”
Ziua de luni e ca un vecin, care face reparație până seara târziu, și din când în când mai vine și te întreabă dacă nu mai ai vreun ciocan. Un vecin, care are câine, și pe lângă toate acestea mai face și party în zilele când ai migrenă. Și când crezi că totul s-a terminat, păi BAȚ apare alt vecin care începe să practice un instrument muzical. Ziua de luni mai e asemenea unui cârcel în timp ce te scalzi în iaz. Te apucă și te ține mult. Și când e ziua de vineri, păi te lasă deja în pace.
Alexandrina Graur, elevă la Liceul Teoretic “Gheorghi Asachi”
Teoretic, luni e o zi ca oricare alta, că doar nu are un număr diferit de ore sau altă proprietate specială. Însă, pragmatic vorbind, recunosc că lunea îmi provoacă oarecare disconfort și apatie uneori. De ce? Pentru că trebuie să mă mobilizez după 2 zile de odihnă, în care fac exclusiv ce îmi place. Ok, probabil că nu e cea mai proactivă atitudine posibilă, dar promit să lucrez asupra acestui aspect de lunea viitoare.
Anatolie Baltag, elev la Liceul Teoretic “Gaudeamus”
E urâtă dacă duminica ai băut ca un porc, sau dacă ești leneș. Alții prețuiesc ce au. Ei nu înțeleg că fiecare zi e o șansă nouă și ar trebui să fie fericiți că încă n-au murit dracului. E un stereotip de la care ți se face rău deja și vreai să vomiți. Cineva l-a inventat și acum foarte mulți ca orbii îl urmează, unii chiar fără să-și dea seama că nu cred în aceasta. Sau dacă pe Facebook se postează poze cu ziua de luni (cât e de rea etc.) înseamnă că așa e la modă și e un adevăr general acceptat. Aici putem observa iarăși sindromul turmei și de aceasta îmi pare rău. Cam așa.
Elena Botnaru, elevă la Liceul Teoretic “Lucian Blaga”
O zi obișnuită ca orișicare alta. Un nou început de săptămână, cu noi forțe de muncă. Mai veselă și plină de energie cu gândul că voi reuși să descopăr ceva nou. Se asociază cu lexemul schimbare, optimism și un pic de somnolență.
Adrian Bratu, elev la Liceul Teoretic “Spiru Haret”
Luni este ziua în care abia mă mobilizez pentru școală și planific activitățile pe care le am pe parcursul săptămânii, dar în același timp este o zi defensivă și reușitele academice se datorează ei. Nu că aș fi superstițios, dar e vorba de motivația pe care o capeți în prima zi a săptămânii și care urmează să o consumi pe parcursul ei.
Patricia Breandin, elevă la Liceul Teoretic “Gheorghe Asachi”
Conform stereotipurilor iarăși e luni, iarăși începem a lucra sau a învăța din greu, după o pauză de 2 zile. Oamenii mereu se indignează că „Of, mâine e luni”. Dacă să luăm logic, luni este încă o altă zi a săptămânii, despre care noi știm că ea oricum trebuie să vină și faptul că ne indignăm nu oprește apariția acestei zile. Luni de obicei e ziua când oamenii încep a face sport dimineața, a mânca mai sănătos, a citi mai mult și totuși asta nu schimbă nimic, deoarece tot o zi obișnuită rămâne.
Eugeniu Burlacu, elev la Liceul Teoretic “Dante Aligheri”
Ziua de luni întotdeauna mi se asocia cu o somnolență ucigătoare, cu nedorința de a studia și cu un moral la pământ. Mie mi-i jale de ziua aceasta a săptămânii. Să fii LUNI e o soartă foarte ciudată. Toți o urăsc, toți o învinuiesc de insuccese, de stres, de etc., etc. Eu cred că trebuie să găsim în fiecare dimineață de luni un motiv de a ne ridica din pat, de a ne uita în oglindă, de a zâmbi soarelui și nouă, și să pășim frumos (desigur, cu dreptul înainte) pe acele ceasornicului.
Valeria Gîndea, elevă la Liceul Teoretic “Ion Creangă”
Pentru mine ”luni” nu este o zi rea, precum se zice în mit și anume că trebuie să o detest. Pentru mine înseamnă un început de o săptămână în care pot să reușesc să fac atât de multe. Astfel, luni este ceva ce oarecum mă inspiră, deși nu neg că este greu să mă trezesc de dimineață.
Alexandrina Cheptanaru, elevă la Liceul Teoretic “Gheorghe Asachi”
Deși se tot face mare forfotă când ajunge duminica și se gândește că urmează luni, deci școala, eu o consider o zi absolut obișnuită. E ziua în care sunt foarte motivată, productivă și încă plină de forțe. Vorbind de o atitudine mai specială, deși nu fac “ritualuri”, e important să îmi stabilesc ce fac în această săptămână, cel puțin schematic. Ca un elev “ca toți”, mă gândesc cam căror obiecte ar trebui să le dau mai multă atenție și care mai așteaptă puțin rândul. Ziua de luni – o zi ca toate celelalte de școală.
Cristian Rotari, elev la Liceul Teoreetic “Alecu Russo”
Pentru mine lunile se împart în 2 tipuri: cele pline de speranțe și cele oribile. Cel mai rău în luni este faptul că ai insuficiență de somn după 2 zile de odihnă, faptul că în această zi ai trecut prin cele mai multe zile până la următoarea pauză (weekendul) și mai ales dacă se nimerește a fi o zi grea. Lunea face tot să fie de 3 ori mai rău, pentru că e luni. Dar sunt și luni destul de fine, pline de speranțe, care trec ușor, însă oricum mai greu ca celelalte zile, Dacă vrei să începi a face ceva și nu știi când, luni este ziua potrivită după părerea mea. Și dacă bei duminica, atunci luni e отстой.
Olesea Bernaz, elevă la Liceu Teoretic “Mircea Eliade”
Cât de straniu nu ar fi, luni mi se asociază cu zâmbet, soare, motivație pentru o săptămână productivă. Totuși depinde de anotimp în principiu dacă dispoziția e bună, atunci orice zi a săptămânii este perfectă, nu contează că e luni sau vineri. Luni e ziua cu cea mai multă cafea.
Mihaela Rudenco, elevă la liceul Teoretic “Ion Creangă”
Ziua de luni e pentru mine o zi în care nu mai pot lenevi, nu-mi trezește senzații foarte plăcute dimineața, însă încerc să o transform în una productivă, și seara, dacă sunt mulțumită de rezultat, zâmbesc. E o zi ca și toate celelalte practic.
Dana Rotarciuc, elevă la Liceul Teoretic “Prometeu-Prim”
Ziua de luni este mai puțin plăcută sau chiar foarte puțin plăcută de fiecare din noi. După un weekend de odihnă, ziua de luni este o perioadă mai mult de adaptare ce necesită un efort enorm, decât o zi de lucru propriu-zisă. Cearcăne la ochi, un pui de somn pe bancă, întârzieri, fete înăcrite de viață sunt ceea ce vezi într-o zi “minunată” de luni. Dacă cineva ar urî o persoană, ar putea compara acest dispreț cu o zi de luni, pentru că ele sunt cele mai urâte și cele mai puțin așteptate. După părerea mea, începutul săptămânii se asociază cu distrugerea dorinței noastre de viață și șansa noastră să ne despărțim de trigonometrie, toate legile lui Ohm, structurile în kilometri la chimie și multe chestii banale.
P.S.- Dacă consideri ziua de luni una ghinionistă, leneșă, plictisitoare, posomorâtă sau pur și simplu bolnav(ă) de ceva inexplicabil, încearcă să o vindeci cu o muzică bună, care să-ți aducă zâmbet pe față, buna dispoziție și liniștea sufletească. #diez îți recomandă leacul următor:
