Mihai Ciorba este un tânăr originar din Republica Moldova, care a emigrat în Canada împreună cu familia sa. La moment, își face studiile la una din cele mai prestigioase universități din Canada și a fost ales „Cel mai bun student moldovean al anului din SUA și Canada” (nivel master).
Cu toate acestea, Mihai dorește să aducă o schimbare în societate astfel încât să lase o amprentă în urma sa.
diez #1: Povestește-ne pe scurt cum ai ajuns în Canada?
M.C.: În 2009, am emigrat cu familia, pe atunci aveam 15 ani. Ne-am stabilit în provincia franceză Quebec. Aici există un program special la școală pentru copiii care au emigrat cu familia în Canada. Acest program prevede învățarea limbii franceze și a culturii acestei țări. Procesul de învățare durează trei ani, însă moldovenii însușesc mai rapid această limbă. În Moldova am făcut cursuri de limbă franceză la Alință. Lecțiile m-au ajutat foarte mult, însă pe loc se învață mult mai bine. Aici ajunsesem în februarie, însă deja din iunie știam franceza foarte bine datorită acestui program pentru emigranți. După aceasta am început școală regulară care am terminat-o în 2011. Apoi ne-am mutat din Montreal, în suburbie – unde erau foarte puțini emigranți. Acest fapt mi-a permis să mă integrez mai ușor în societatea de acolo. După care 2 ani am fost la colegiu pentru că vroiam în continuare la universitate. Acum sunt în primul an la Universitatea HEC Montreal (Hautes Études Commerciales), la facultatea de Contabilitate Profesională pentru a obține titlul de CA (Certified Accountant).
diez #2: Îmi dau seama, că ai avut un șoc atât cultural, cât și psihologic. Cum ai reușit să te integrezi într-o societate complet străină?
M.C.: Exact, aici este foarte diferit în sensul pozitiv al cuvântului. Cred că motivația este cel mai important factor în acest proces de integrare. Mulți moldoveni care vin aici, o perioadă se gândesc că „poate dacă aș fi rămas în Moldova ar fi fost mai bine”. Când am venit aici, părinții mei au vândut absolut totul pentru a începe o viață nouă. Am început cu ce a fost mai ușor, adică să socializez cu alți emigranți care erau implicați în acel program de integrare. După care am început să citesc foarte mult. Mergeam la biblioteca municipală și în fiecare săptămână citeam câte o carte. La școală ne dădeau ziare pentru a fi la curent cu evenimentele din țară și pentru a ne familiariza cu viața culturală de aici.
diez #3: Cum reacționează canadienii atunci când le spui că ești moldovean?
M.C.: Prima întrebare care mi-o adresau era: „De ce ați venit aici?”. Ei nu înțeleg cum poți să lași totul ce te leagă de țara ta și să vii într-o lume nouă. În vizunea lor doar un război sau o situație foarte dificilă din țară ar putea duce la așa decizii. Încercam să le explic că exista factorul economic, politic și cel al perspectivelor de viitor. Familia mea s-a mutat aici pentru a ne oferi mie și fraților mei un viitor decent.
diez #4: Cum ai început să te dezvolți acolo?
M.C.: Începând de la școală am încercat să mă implic foarte activ și să mă pregătesc foarte bine pentru ore. Astfel, la final am obținut Medalia Guvernatorului General, o distincție care o oferă fiecare școală elevului care are cea mai mare medie. Nu îmi place să mă laud cu acest fapt, deoarece nu am făcut-o pentru acea medalie, ci pentru mine. Obiectivul principal pentru acea perioadă era să învăț și mă țin de el până azi. Apoi am plecat la Colegiul Jean-de-Brebeuf, unde am studiat științele umanitare. La alegerea colegiului a insistat tata, pentru că este considerat unul din cele mai bune din regiunea Quebec. Am ales acest domeniu pentru că îmi părea unul interesant chiar și atunci când eram în Moldova. Științele umanitare m-au ajutat să înțeleg mai bine societatea de aici printr-un aspect academic.
diez #5: Care ar fi un moment din acea perioadă care ți s-a întipărit în memorie?
M.C.: Țin minte un caz haios, atunci când am început programul de învățare a limbii franceze, după 3 săptămâni am fost ales președintele clasei. Imediat după asta am fost și la primăria din Montreal, unde am stat de vorbă cu primarul orașului. El a rămas uimit când a aflat că vorbesc fluent 5 limbi: româna, rusa, engleza, franceza și spaniola.
diez #6: După ce ai terminat colegiul în domeniul științelor umanitare, ai plecat la universitate ca să studiezi contabilitatea. De ce ai decis să faci acest pas?
M.C.: De când eram la școală am ales domeniul afacerilor și finanțelor. La universitatea la care îmi fac studiile, nu îți alegi specialitatea de la bun început. Mai întâi faci niște cursuri generale, după care vezi ce îți place, ca să îți poți alege specialitatea. Contabilitatea îți oferă oferă „luxul” de a activa în diferite companii, ceea ce mă avantajează foarte mult. Recent am fost ales să particip într-un program de schimb de experiență în Singapore. Astfel, începând din luna septembrie voi pleca să studiez un semestru acolo. Acesta a fost unul din motivele de ce am ales să-mi fac studiile aici, deoarece această universitate oferă foarte multe programe de așa tip și poți învăța curriculum-ul în trei limbi: engleza, franceza și spaniola.
diez #7: Pe lângă faptul că studiezi, am înțeles că lucrezi. Cum îți reușește să combini aceste două activități?
M.C.: Am început a lucra aici de la 15 ani. Am activat în diverse domenii: companii, restaurante, farmacii. Aici e foarte simplu să-ți găsești un loc de muncă și chiar îmi reușește să combin universitatea cu job-ul, deoarece lucrez 20 de ore pe săptămână.
diez #8: Crezi că dacă ai fi rămas în Moldova, ai fi avut atâtea oportunități?
M.C.: M-am gândit la asta de foarte multe ori și sunt sigur că nu. În Moldova relațiile se stabilesc mai mult pe bază de rudenie, iar eu nu am foarte multe rude care ar putea să mă ajute în acest domeniu.
diez #9: Cum ai reacționat atunci când ai aflat că ai fost ales „Cel mai bun student moldovean al anului din SUA și Canada”?
M.C.: Mi-a plăcut inițiativa de a promova tinerii care își fac studiile în afara țării, însă parcă ai fi recompensat cu o diplomă pentru alte diplome. Nu m-am așteptat să fiu ales, mă mândresc de acest fapt. Chiar mă bucur că educația a început să fie promovată în Republica Moldova. Totuși cred că ar trebui motivați mai mult tinerii care au rămas să-și facă studiile în Moldova.
diez #10: Din câte înțeleg ai un vis după care te ghidezi spre viitor, care ar fi acesta?
M.C.: Vreau să aduc o schimbare în lume și să las o amprentă în urma mea. Planific să lansez o companie care ar fi diferită de ceea ce se face la moment, care să aducă beneficii atât pieței de afaceri, cât și societății în general.
